Președintele rus a promulgat miercuri o lege controversată care urmărește să creeze în Rusia un “internet suveran” izolat de marile servere mondiale. Detractorii săi denunță un mijloc de întărire a controlului autorităților asupra netului, potrivit Le Temps, citat de Rador.
Vladimir Putin a promulgat o lege, oficial prezentată sub numele de securitate informatică, care urmează să permită site-urilor rusești să funcționeze fără servere străine. Intrarea legii în vigoare este așteptată în noiembrie 2019.
Concret, legea prevede să se creeze o infrastructură care să asigure funcționarea resurselor de internet rusești în caz de imposibilitate pentru operatorii ruși să se conecteze la serverele de internet din afara țării. Furnizorii ruși de acces la internet vor trebui de asemenea să se asigure de instalarea pe rețelele lor a unor “mijloace tehnice” care să permită un “control centralizat al traficului” pentru a contracara eventuale amenințări.
Acest control va trece prin agenția de supraveghere a telecom și media rusești (Roskomnadzor), adesea acuzată că blochează arbitrar conținuturi pe net, și prin serviciile speciale rusești (FSB). Legea este foarte criticată deoarece este văzută de mulți militanți ca o tentativă de a controla conținuturile, chiar de a izola treptat internetul rusesc, într-un context de presiune tot mai mare a autorităților.
Înăsprirea accesului la internet în ultimii ani
Săptămâna trecută, zece organizații internaționale de apărare a drepturilor omului și a libertății de exprimare, printre care Reporters Sans Frontières (RSF) și Human Rights Watch (HRW), au făcut apel la Vladimir Putin să nu promulge legea. Într-un comunicat comun, ele denunță un text care poate duce la “blocări arbitrare”, la “un control de stat mult facilitat” și la o restrângere a anonimatului online. Au fost organizate mai multe manifestații împotriva legii, dintre care una a reunit mii de persoane la Moscova, în martie.
În ultimii ani, autoritățile ruse au strâns șurubul pe rețeaua națională de internet, blocând conținuturi și site-uri care aveau legături cu opoziția, dar și servicii care refuzau să coopereze cu ele, precum platforma video Dailymotion, rețeaua socială LinkedIn sau mesageria Telegram.
1
1
