Instituţii europene: s-a deschis balul pretendenţilor

de Ionut Baias     HotNews.ro
Marţi, 30 aprilie 2019, 0:13 Actualitate | Internaţional


Michel Barnier, negociatorul-sef al UE
Foto: Facebook
Angela Merkel va fi foarte curtată în timpul summitului UE de pe 9 mai, cu două săptămâni înaintea alegerilor europene. Numele ei circulă pentru preşedinţia Consiliului şi cancelarul va fi decisivă pentru nominalizarea următorului şef al Comisiei, potrivit Le Vif, citat de Rador.

Negocierile vor fi în toi în marja reuniunii organizate la Sibiu, în România. Preşedintele Consiliului, Donald Tusk, vrea să sondeze intenţiile liderilor europeni privind succesiunea lui şi procedura foarte contestată pentru desemnarea succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, au arătat mai multe surse europene.

Mumele Angelei Merkel revine cu insistenţă pentru preşedinţia Consiliului European, instanţa şefilor de stat. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, este de asemenea vehiculat ca un alt potenţial candidat. Amândoi au dat asigurări public că nu sunt interesaţi de acest post de mediator între state cu interese adesea divergente. Dar acest lucru nu îi amuţeşte pe susţinătorii lor. Fostul prim-ministru socialist italian Enrico Letta pledează deschis pentru desemnarea Angelei Merkel în fruntea Consiliului şi alimentează zvonurile.

Preşedintele Partidului Popular European, familia politică a cancelarului şi apropiat al Angelei Merkel, Joseph Daul, este totuşi convins că ea nu va candida. “Ştiu că zvonul persistă, dar nu, veţi vedea”, a afirmat el într-un interviu publicat vineri de cotidianul francez “Le Monde”. Desemnarea preşedintelui Comisiei Europene este o prerogativă a liderilor. E programată la summitul european din 20 şi 21 iunie, la o luna după alegerile europene.

Trebuie să respecte un echilibru între ţările mari şi mici, state membre vechi şi noi, pentru preşedinţiile celor trei instituţii şi funcţia de şef al diplomaţiei europene. O femeie trebuie numită într-una din funcţii. În 2014, echilibrul a fost respectat cu luxemburghezul Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, germanul Martin Schulz la Parlamentul European, polonezul Donald Tusk la Consiliu şi italianca Federica Mogherini în fruntea diplomaţiei europene. A fost nevoie de trei summituri.

"Ucideţi spitzenkandidat-ul"

Alegerea succesorului lui Donald Tusk va fi condiţionată de cea pentru preşedinţia Comisiei Europene. Procedura "spitzenkandidat” impusă în 2014 de Parlamentul European îl desemnează pentru această funcţie pe pretendentul familiei politice care va avea cei mai mulţi aleşi după alegerile europene organizate între 23 şi 26 mai. Partidul Popular European ar urma să obţină 180 de aleşi faţă de 149 Socialiştii, potrivit ultimului sondaj de opinie publicat pe 15 aprilie de Parlamentul European.

Candidatul lui, germanul Manfred Weber, este susţinut de Angela Merkel. Problema: el este necunoscut în afara Parlamentului European, unde a prezidat grupul PPE. Va trebui ca el să fie numit de liderii europeni şi să obţină majoritatea voturilor în Parlament. Niciun veto nu este posibil în Consiliu, dar o minoritate îl poate face să fie respins. “Mai mulţi lideri europeni încearcă să ucidă spitzenkandidat-ul", a declarat pentru AFP un oficial european.

Un summit extraordinar este programat pe 28 mai, la două zile după alegerile europene, s-a aflat din sursă europeană. “Aceea va fi ocazia”, a estimat oficialul european.

Barnier ca rezervă

În 2014, Angela Merkel, olandezul Mark Rutte, britanicul David Cameron şi suedezul Fredrik Reinfeld au încercat să constituie o minoritate de blocaj contra numirii lui Jean-Claude Juncker. O campanie de presă în Germania pe tema “Merkel trădează democraţia” a constrâns-o pe cancelar să se retragă.

Manfred Weber ar putea să nu obţină majoritatea necesară în Parlamentul European. Numele lui Michel Barnier, membru al PPE şi negociator respectat pentru Brexit, este vehiculat cu insistenţă ca soluţie. Prima nominalizare va fi cea a preşedintelui Parlamentului European, la sesiunea inaugurală a noii adunări, pe 2 iulie. Mandatul lui este de doi ani şi jumătate. Există deja doi candidaţi: actualul preşedinte, conservatorul italian Antonio Tajani, şi fostul prim-ministru liberal belgian Guy Verhofstadt.

Câştigătorul va trebui să convingă celelalte familii politice să voteze pentru el pentru ca să obţină majoritatea absolută.

















1874 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    game of thrones (Marţi, 30 aprilie 2019, 13:58)

    NuSuportProstii [utilizator]

    game of thrones


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version