Europenii și migrația - care sunt cifrele oficiale ale uneia dintre temele esențiale la alegerile europene

de R.M.     HotNews.ro
Duminică, 28 aprilie 2019, 19:47 Actualitate | Internaţional


Migranți din Libia
Foto: Agerpres
Migranții sunt una dintre temele esențiale ale campaniei pentru alegerile europene, după ce au hrănit controverse fără sfârșit în ultimii patru ani, scrie AFP.

De la numărul de străini în cele 28 de țări ale UE până la evoluția solicitărilor de azil, iată mai jos cifrele, pentru a încadra dezbaterea.

Străini

În total, circa 7,5% dintre cei peste 510 milioane de locuitori din UE nu aveau naționalitatea țării de reședință la 1 ianuarie 2017, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.

Printre ele, 21,6 milioane de persoane (4,2%) aveau naționalitatea unei țări terțe, respectiv care nu aparține UE. 16,9 milioane aveau naționalitatea unei alte țări a UE.

Germania era țara care găzduia cei mai mult "non-naționali" (9,2 milioane), în fața Marii Britanii (6,1), Italia (5) și Franța (4,6).

Proporțional cu populația, Luxemburg este țara care avea cei mai mulți cetățeni străini (48%). Iar Polonia și România cei mai puțini (0,6%).

Permise de sejur

Țările UE pot acorda permise de rezidență unor cetățeni din țări terțe din motive legate de forță de muncă, educție sau în cadrul solicitărilor de azil.

3,1 milioane de noi permise au fost livrate în 2017, potrivit Eurostat. Numărul cel mai ridicat a fost acordat de Polonia (683.000), Germania (535.000), Marea Britanie (517.000) și Franța (250.000).

În 2017, ucraineeni au rămas cetățenii extracomunitari care au obținut cele mai multe permise de sejur (662.000), în fața sirienilor (223.000) și chinezilor (193.000).

Criza migratorie

UE s-a confruntat în cu un aflux fără precedent de migranți pe cale navală, fugiți majoritatea de războaie sau insecuritate.

Potrivit Organizației Internațioanle pentru Migrație (OIM), numărul lor a depășit un milion, dintre care peste 850.000 prin Grecia, veniți în special din Siria (56%), Afganistan (24%) și Irak (10%).

Dar sosirile în UE s-au redus ulterior de manieră continuă. În 2016, a scăzut la peste 363.000 pe mare, la care se adaugă peste 20.000 pe căi terestre.

Sosirile totale în 'UE, pe căi maritime și terestre, au scăzut în continuare în 2017 (la 187.000) și în 2018 (la 144.000), an în care Spania a devenit principala poartă de intrare (65.000 de sosiri).

Pentru 2019, OIM a contabilizat circa 18.000 sosiri în UE din ianuarie până la jumătatea lui aprilie.

Solicitări de azil

Țările UE au înregistrat 580.800 de noi solicitări de azil în 2018, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din "vârful" istoric din 2015 (1,26 milioane). Sirienii (80.900) au rămas de departe cei mai numeroși între persoanele care au depus o primă cerere, potrivit Eurostat.

Afganii (41.000) și irakienii (39.600) sunt pe locurile doi și trei, în fața pakistanezilor, iranienilor, nigerienilor și turcilor.

În Franța, principalii solicitanți în 2018 au fost afganii, urmați de albanezi și georgieni.

După recordul din 2015, numărul primelor solicitări de azil din UE s-a menținut la un nivel comparabil cu 2016 (aproape 1,2 milioane), înainte de a începe să scadă sensibil începând cu 2017.

Azil acordat

Cererile de azil sunt departe de a ajunge toate la un răspuns pozitiv.

În 2018, țările din UE au acordat protecție la circa 333.000 de solicitanți de azil, potrivit Eurostat. Cu 40% mai puțin decât în 2017, când deciziile pozitive scăzuseră deja cu 25% în raport 2016.

Principalii beneficiari au rămas în 2018 sirienii (29% din total), în fața afganilor (16%) și irakienilor (7%). Iar țările care au acordat cele mai multe statute de protecție, inclusiv cel de "refugiat", au fost Germania (139.600), Italia (47.900) și Franța (41.400).

"Rata de recunoaștere", respectiv răspunsurile pozitive la cererile de azil, variază puternic după naționalitate.

O largă majoritate a solicitanților de azil din Siria (88%) și din Eritreea (83%) au obținut astfel un statut de protecție în primă instanță în 2018. Mult peste afgani (46%) și irakieni (42%) și mult peste cei din Mali (27%), Senegal (20%) sau Albania (5%).

















4089 vizualizari

  • -2 (2 voturi)    
    nu se spune (Luni, 29 aprilie 2019, 21:00)

    martel55 [utilizator]

    cati dintre cei carora le-a fost refuzat azilul (oricum nici aia care au primit nu a4r fi avut motive) au fost si tirmisi acasa....ca refuzulk e doar o smecherie statistica daca nu sunt si expulzati iemdiat...iar realitatea dura e ca guvernantii neomarxisti se folsoesc de astfel de artificii statistice pentru a ascunde adevarul, acela ca respectivii nici vorba sa fie tirmisi inapoi ci sunt tionuti in continuare bne merci pe banii fraierilor de europeni, ba uneori si in csele acestora...da pana la urma fraieri sunt si alegatorii care tolereaza astfel d epoliticineii care lucreaza nu pentru cei alesi, ci pentru indivizi vneiti de spte mar8i si tarisa isi impuna cu forta culturala lor medievala aici


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version