​Cimitirul digital: Când Facebook va putea controla istoria umanității (studiu)

de R.M.     HotNews.ro
Duminică, 28 aprilie 2019, 17:17 Actualitate | Internaţional


Facebook
Foto: Depositphotos
Numărul de profile Facebook ale persoanelor decedate al putea să-l depășească pe cel al persoanelor în viață în 50 de ani, potrivit unui studiu publicat sâmbătă și citat de France 24. Rețeaua socială riscă astfel să devină stăpâna memoriei colective a unei părți din umanitate.

În 50 de ani, dacă nu mai devreme, vor exista mai multe profile ale persoanelor decedate decât ale utilizatorilor în viață pe rețeaua socială, care numără azi circa 2 miliarde de membri, potrivit studiului publicat de Oxford Internet Institute (OII).

“Acest studiu este primul care oferă o proiecție științifică riguroasă a evoluției numărului de profile de utilizatori morți”, spune Carl Ohman, cercetător la laboratorul de etică digitală al OII. El a analizat datele Organizației Națiunilor Unite privind rata mortalității pe tranșe de vârste și pe țări cu cifrele pe care le-a putut obține despre utilizatorii Facebook pentru a crea două scenarii de evoluții. Neputând stabili creșterea exactă a numărului de utilizatori, el a luat în calcul două scenarii extreme. Primul - nu vor mai exista noi persoane înscrise pe rețeaua socială. În această ipoteză, aproape 98 % din populația Facebook va fi murit până la finalul secolului iar numărul morților îl va depăși pe cel al utilizatorilor în viață în 2070.

Un cimitir digital populat în principal de asiatici și africani

Dacă, în schimb, Facebook va atrage noi utilizatori în ritmul actual (creștere de 13 % pe an), va trebui așteptat primul deceniu al secolului al XXII-lea pentru ca raportul de forțe între vii și morți să se inverseze. Vor exista atunci aproape 5 miliarde de profile ale unor persoane decedate pe rețeaua socială.

Niciunul dintre aceste două scenarii de evoluție nu este credibil, recunoaște Carl Ohman. “Realitatea se situează undeva între aceste două extreme și dacă ar trebui să fac o estimare aș spune că vor fi tot atâtea profile de persoane decedate ca și profile de utilizatori în viață pe Facebook în 60 - 70 de ani”, a declarat cercetătorul, pentru France 24.

Analizând datele, el a descoperit că acest cimitir digital va fi în principal populat de africani și asiatici. “Pe aceste continente creșterea numărului de utilizatori este cea mai dinamică”, reamintește el. Astfel, pe scenariul de creștere anuală a numărului de noi membri de 13 %, în 2100 vor exista aproape 800 de milioane de profiluri de indieni decedați și peste 315 milioane de nigerieni. Nicio țară europeană nu intră în primele zece poziții.

O constatare care ridică o primă problemă, spune el. “În prezent, măsurile luate de Facebook pentru a putea onora morții pe rețeaua socială - precum paginile comemorative - sunt inspirate de modelele occidentale. Facebook va trebui să țină cont de sensibilitățile tuturor culturilor raportate la moarte, în special când audiența va deveni din ce în ce mai africană și mai occidentală”, subliniază cercetătorul. El nu crede însă că grupul american va schimba prea multe, „deoarece, ca orice companie comercială, va avea întotdeauna tendința de a fi mai atentă la clienții săi cei mai rentabili, utilizatorii europeni sau nord-americani”.

O comoară pentru generațiile viitoare

Este posibil ca Facebook să nu mai existe în câțiva ani sau ca un alt concurent să o detroneze, recunoaște Carl Ohman. Dar acest lucru nu anulează studiul său deoarece “daca nu va fi Facebook, vor fi unul sau altul dintre giganții Internetului și chestiunea centrală a viitorului moștenirii noastre digitale rămâne”, subliniază el.
Deoarece toate mesajele, fotografiile de familie, acele „te iubesc” și chiar și imaginile cu câini și pisici distribuite constituie “un ansamblu de informații care are o valoare atât sentimentală cât și istorică pentru generațiile viitoare”, arată cercetătorul.

În opinia sa, această imensă arhivă reprezintă prima mărturie “cu adevărat democratică” a unei epoci în istoria umanității. “Până în prezent, istoricii au lucrat în principal cu urmele lăsate de cei puternici și de personalitățile ilustre care, în cele din urmă, sunt cei care scriu istoria”, subliniază Carl Ohman.

Iar Facebook deține cheile comorii. “În epoca digitală, datele istorice și, mai global, memoria umanității se regăsește din ce în ce mai mult în mâinile câtorva imperii tech care funcționează după logica căutării profitului înainte de toate”, avertizează el.

Scandaluri, precum Cambridge Analytica, au demonstrat limitele Facebook atunci când e vorba de protejarea datelor personale. Ce se va întâmpla cu prezervarea tuturor acestor mărturii? Păstrarea urmelor activității utilizatorilor decedați costă bani, iar paginile persoanelor moarte nu sunt rentabile, deoarece Facebook nu plasează publicitate aici.

Dacă rețeaua socială va decide să șteargă profile pentru a-și mări profitabilitatea, “ar putea fi tentată să facă să dispară mai întâi utilizatorii morți care au cea mai mică valoare economică, iar acest lucru riscă să vizeze în primul rând profilurile africanilor”, mai spune Carl Ohman.

Avertismentul lui Orwell

Facebook ar putea încerca să monetizeze accesul la această vastă arhhivă fără precedent asupra căreia rețeua socială deține toate drepturile. “Istoria va deveni atunci un târg”, se teme el. În această viziune pesimistă a viitorului, istoricii riscă să fie nevoiți să plătească pentru accesul la imagini sau comentarii postate spre exemplu de participanții la Primăvara Arabă, în care Facebook a jucat un rol central.

“Scopul acestui studiu nu este doar de a prezice data la care morții vor fi mai numeroși decât viii, ci de a lansa un apel politicienilor pentru a avertiza asupra riscului acestei privatizări a memoriei unei părți a umanității”, rezumă Carl Ohman. Acesta și-ar dori ca Mark Zuckerberg, șeful Facebook, să imite gestul Twitter, care a dat o parte a arhivei sale de tweets bibliotecii Congresului american, în 2010. În lipsa acestui lucru, cercetătorul și-ar dori ca legislativul să reușească să convingă Facebook să lase istoricii, arhiviștii sau bibliotecarii să aibă un cuvânt de spus asupra modului în care este gestionată această arhivă.

În opinia lui Carl Ohman, acest lucru este esențial și din motive politice deoarece, “așa cum observa George Orwell în cartea sa '1984', cel controlează accesul la trecutul nostru controlează de asemenea și modul în care percepem prezentul nostru”.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















11416 vizualizari

  • -6 (10 voturi)    
    Orwell (Duminică, 28 aprilie 2019, 17:34)

    Nevermind [utilizator]

    Cam anti-semit baiatu' asta...
  • +3 (7 voturi)    
    Ce și-e cu predicțiile astea! (Duminică, 28 aprilie 2019, 19:49)

    BEDE [utilizator]

    50 de ani este cam mult... De pildă, cât timp a trebuit ca Nokie din nr. 1 pe piața telefoanelor să ajungă la faliment? Cum a evoluat Yahoo? Și-ar fi putut imagina unii cum au fost lovite de criză Chrisler și GM?
    Aș fi tare curios dacă nu cumva în d-alde Facebook și Google nu cumva au oarece participații CIA și NSA... Asta, evident, nu se spune.
    Cât despre istorie, sunt multe lucruri care rămân neclare chiar după secole. Sunt atât de multe chestii subiective în postările oamenilor...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version