Efimerida Ton Syntakton: Din ce în ce mai puţini cetăţeni votează la alegerile europarlamentare

de S.A.     HotNews.ro
Luni, 22 aprilie 2019, 1:32 Actualitate | Internaţional


Uniunea Europeana
Foto: pixabay.com
Absenteismul este în creştere cu fiecare confruntare electorală care vizează reînnoirea Parlamentului European. În medie unul din doi cetăţeni nu intenţionează să se prezinte la vot, în timp ce în Europa de Est fenomenul capătă dimensiuni şi mai dramatice, scrie Efimerida Ton Syntakton citat de Rador.

În 1979, la primele alegeri europene, absenteismul a fost de 38%. Procentul a crescut la fiecare cinci ani pentru a ajunge la nivelul record de 57,4% la europarlamentarele anterioare din 2014.

În aproape toate ţările, absenteismul este în mod tradiţional mai mare decât cel din competiţiile electorale naţionale. "Diferenţa este în medie cu 25 de puncte procentuale şi se observă atât în estul, cât şi în vestul Europei", subliniază pentru Agenţia France Press Olivier Rozenberg de la Şcoala de Ştiinţe Politice din Paris.

Potrivit Eurobarometrului din septembrie 2018 numai 48% dintre europeni apreciau că "votul lor contează în Parlamentul European", faţă de procentul de 62% care consideră că votul lor contează pentru politica din ţara lor.

În 1979, prezenţa la vot era obligatorie în trei din ţările Comunităţii Economice Europene cum se numea pe atunci - Italia, Belgia, Luxemburg - care reprezentau 26% din electoratul european. Acest procent a scăzut cu 5 unităţi după anularea obligativităţii votului în Italia în anii '90 "fapt care este posibil să fi contribuit semnificativ la scăderea procentului general de participare" la alegerile europarlamentare, după cum apreciază Institutul Jacques Delors.

Însă obligativitatea votului nu reprezintă o garanţie. Dacă absenteismul în 2014 a fost extrem de slab în Belgia şi Luxemburg (10 şi, respectiv, 15%), el a fost extrem de ridicat în Grecia (40%) şi în Cipru (56%). Iar în Slovacia s-a situat la 87%.

Evoluţie ascendentă în Europa de Est

O surpriză o reprezintă absenteismul extrem de ridicat care predomină în ţările din Europa de Sud-Est care au intrat în UE după extinderile succesive din 2004, 2007 şi 2013.

După cum explică Rozenberg, în aceste ţări "votul nu s-a stabilizat" atât de mult ca în celelalte ţări europene. "Pentru noi votul este sinonim cu democraţia, iar această legătură este mai puţin evidentă în ţările Europei de Est, unde continuă să fie vie amintirea alegerilor nepluraliste", din experienţa lor comunistă.

În plus, în aceste ţări "există o instabilitate generalizată în privinţa regimului partidelor, care adesea îşi schimbă denumirea, alianţele etc. Iar acest lucru nu ajută ca susţinătorul unui partid să se identifice cu votul".

"Ameninţare" şi pentru statele fondatoare ale UE

Dar, cu excepţia Belgiei şi a Luxemburgului, absenteismul nu lasă neafectate nici statele fondatoare ale UE. În Franţa şi Olanda de la 40% în 1979 a ajuns la 60% în 2014, în Italia de la 14% a ajuns la 43%, iar în Germania de la 34% a ajuns la 50%.

Îngrijorător este că indiferenţa alegătorilor de a-şi exercita dreptul democratic de vot se extinde şi în cazul alegerilor naţionale. Însă absenteismul s-a stabilizat de bine de rău după 2004 în Franţa şi Germania. Potrivit lui Rozenberg "a atins o limită" şi acest lucru se explică "printr-o anumită conştientizare ce s-a dezvoltat în rândul oamenilor, în special datorită crizei, că UE este parte a problemei şi poate şi o parte a soluţiei".






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















167 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version