După «Divorţul votat, dar respins încontinuu» şi «Theresa May, premier fără putere, dar de neclintit din fruntea guvernului», un nou act al tragicomediei Brexit tocmai a început, şi s-ar putea intitula «Alegerile europene pe care nimeni nu le doreşte». Conservatorii se confruntă cu un dezastru anunţat, conform sondajelor ce îi creditează cu 16% din voturi, faţă de 23,1 % după scrutinul european din 2014, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Theresa MayFoto: Flickr/ Tiocfaidh ár lá 1916

Cu puţin timp în urmă, ideea că Regatul Unit ar putea organiza alegeri europene, la trei ani de la votul pentru Brexit, era exclusă şi considerată o nebunie.«Ce mesaj ar trimite organizarea de alegeri europene?», remarca doamna May acum mai puţin de o lună. Premierul intenţiona să fluture ameninţarea acestor alegeri umilitoare pentru a-i determina pe deputaţi să voteze acordul de divorţ negociat cu UE. Dacă acordul cu cei 27 va fi ratificat înainte de 22 mai, scrutinul european va fi anulat în Marea Britanie, a promis doamna May. Dar această perspectivă se îndepărtează.

Destinate definirii unui compromis, negocierile dintre guvern şi opoziţia laburistă trenează. Virtual coşmar, alegerile europene fixate deja pe data de joi 23 mai devin o serioasă probabilitate, până la punctul de a fixa un nou orizont politic. Ele sunt consecinţa solicitării Londrei de a fi din nou amânat Brexitul (fixat acum de UE pentru data de 31 octombrie).

În timp ce votanţii anti-Brexit visează să transforme scrutinul într-un fel de referendum pro-european, partizanii unui Brexit dur se aşteaptă la o nouă înfrângere pentru Theresa May şi o ocazie pentru a o da jos şi a asalta Downing Street.

Toate cele de mai sus anunţă într-adevăr un dezastru pentru Partidul Conservator, care nu va primi decât 16 % din voturi (faţă de 23,1 % la scrutinul european din 2014). Formaţiunea doamnei May ar pierde puncte în folosul celor două formaţiuni de extremă dreapta, care doresc să profite de campanie pentru a-i atrage pe alegătorii furioşi de absenţa unor rezultate concrete privind Brexit: Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP) şi Partidul Brexitului, fondat recent de Nigel Farage, fost lider al UKIP. Ultimele sondaje creditează aceste două formaţiuni cu un total de 25 % până la 29 % din voturi.

După summitul european din 10 aprilie, Theresa May le-a dat vacanţă deputaţilor până de Paşti, şi ea însăşi a plecat în călătorie cu soţul său, Philip, în Ţara Galilor. Nigel Farage, care l-a constrâns pe fostul premier David Cameron să organizeze referendumul din 2016, a profitat de acest straniu răgaz pentru a-şi organiza marea revenire în faţa «Brexitului trădat».

Farage, de aproape 20 de ani parlamentar european, promite să «bage spaima» în Westminster. El încearcă să se delimiteze de fosta sa formaţiune, UKIP, astăzi devenită xenofobă şi anti-islam. Chiar dacă încercarea sa de a deveni respectabil a fost minată de unele Tweet-uri antisemite şi islamofobe ale unora dintre apropiaţii săi, probabil el, alături de Gerard Batten, actualul şef al UKIP, vor beneficia cel mai mult de pe urma acestor extravagante alegeri involuntare.

La rândul lor, laburiştii stagnează (24 %), ca urmare a poziţiei ambigue în privinţa Brexit, aşa că cei care au de profitat sunt partidele deschis pro-europene - LibDem, Verzii şi Change UK – care îi regrupează pe deputaţii care au dezertat de la laburişti sau conservatori. Campania riscă să dezvăluie prăpastia existentă între membrii laburişti care se opun ieşirii din UE şi sunt favorabili organizării unui nou referendum şi liderul partidului lor, Jeremy Corbyn, eurosceptic care se opune unui al doilea vot privind Brexit.

La modul ideal, Corbyn ar prefera ca Theresa May să pună în practică Brexitul şi să suporte consecinţele acestuia. Dar baza partidului său nu ar aprecia dacă el ar sprijini-o în acest sens. De unde şi lipsa de grabă în a duce la bun sfârşit negocierile cu guvernul.

Marţi, 16 aprilie, Jeremy Corbyn a evocat un blocaj, stigmatizând «proiectul guvernamental al unei societăţi dereglementate şi defiscalizate, gata să încheie un acord cu Trump».