Uniunea Europeană este gata să iniţieze tratative comerciale «limitate» cu Statele Unite. După ce a obţinut mandatul de negociere, comisarul pentru comerţ Cecilia Malmström a anunţat intenţia de a încheia un acord «win-win» până la data de 1 noiembrie. Un optimism umbrit de opoziţia Franţei şi de prăpastia abisală dintre poziţiile celor două blocuri, potrivit Le Monde, citat de Rador.
În timp ce Washingtonul prevede negocierea unui acord extins, Bruxelles-ul doreşte de fapt să se limiteze la două capitole: eliminarea taxelor vamale asupra bunurilor industriale (în afara produselor agricole) şi a noilor dispoziţii privind evaluarea conformităţii în scopul facilitării omologării produselor.
Americanii sunt dispuşi să negocieze încă din luna februarie a acestui an, dar europenii au avut nevoie de mai mult timp. Franţa, temându-se de spectrul unui «TTIP bis» (TTIP - Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii), ar fi preferat să aştepte până după europenele din 26 mai.
Cu toate acestea, alte state membre, neliniştite de perspectiva unui Donald Trump în campanie pentru al doilea mandat din toamna lui 2020, doresc să nu întârzie – locatarul de la Casa Albă ar urma să decidă, la jumătatea lunii mai, dacă se impun taxe vamale suplimentare asupra importurilor de maşini europene. Cu atât mai mult cu cât continuarea negocierilor le asigură o anumită protecţie, deoarece agenda pozitivă la care s-au angajat cele două părţi în vara lui 2018 le interzice implicit să impună noi taxe în timp ce negociază.
Contrar unei prime versiuni publicate în luna ianuarie, directivele de negocieri aşa cum au fost adoptate acum cuprind o serie de clauze, pentru a răspunde preocupărilor Franţei. Astfel, documentele - 15 pagini în total - precizează că TTIP este «depăşit» şi că nu mai este «adecvat». Li se cere SUA să-şi retragă taxele pe oţel şi aluminiu şi să nu impună unele noi.
Se reafirmă, printre altele, că produsele agricole sunt excluse din discuţie, în timp ce pescuitul este inclus ca "sector sensibil" (ceea ce ar crea premiza unei excluderi a anumitor produse specifice). În fine, Comisia Europeană promite să realizeze rapid un studiu de impact asupra dezvoltării durabile, cu scopul de a verifica dacă SUA nu beneficiază de un avantaj concurenţial de pe urma ieşirii din Acordul de la Paris semnat în 2015.
Toate aceste asigurări nu au fost însă suficiente. Cu ocazia unui vot al ambasadorilor de săptămâna trecută, apoi a unei reuniuni ministeriale de luni, Franţa şi-a exprimat în mod clar opoziţia, iar Belgia s-a abţinut, din lipsă de acord la nivel intern. Emmanuel Macron a explicat pe Twitter că «Franţa [se opune] lansării unor negocieri comerciale cu Statele Unite, care nu mai fac parte din Acordul de la Paris».
Pentru Hosuk Lee-Makiyama, director al Centrului European de Economie Politică Internaţională (Ecipe), motivul acestei lipse de unanimitate, rară când este vorba de chestiuni comerciale, trebuie căutat în altă parte: «Am văzut deja, în trecut, cum Franţa s-a opus unor chestiuni pe care le dorea în speranţa că va obţine mai mult. În acest caz, ideea nu este atât de a obţine mai mult, ci de a acoperi faptul că Emmanuel Macron are o cotă de popularitate extrem de scăzută», afirmă acesta. Şi insistă asupra faptului că Parisul a fost perfect conştient, în momentul votului, de faptul că opoziţia sa nu va împiedica adoptarea mandatului de negociere.
Dacă partenerii europeni au luat decizia de a avansa dispersaţi, greul abia începe. Aşa cum a recunoscut şi doamna Malmström, «Congresul american are o schemă de negociere diferită de cea a europenilor», protestând împotriva includerii agriculturii.
Din punct de vedere european, procesul de ratificare va fi de asemenea delicat: acordul provizoriu, odată negociat, va avea nevoie de susţinere din partea a 55 % din statele membre (reprezentând 65 % din populaţie) şi de o majoritate absolută a eurodeputaţilor. Ceea ce nu este uşor de obţinut, dacă ţinem cont de faptul că actualul Parlament, care va fi reînnoit după scrutinul de la sfârşitul lunii mai, nu a reuşit să ajungă la o poziţie comună în luna martie, potrivit Le Monde, citat de Rador.
