În timp ce achiziţia de către Turcia a sistemului de apărare aeriană S-400 din Rusia este criticată, Grecia, Bulgaria şi Slovacia, ţări membre NATO ca şi Turcia, folosesc unul dintre sistemele de apărare aeriană cu rază medie de acţiune, considerat unul dintre sistemele cele mai puternice din lume, de fabricaţie rusă, S-300, scriu turcii de la Aksam, preluați de Rador.
Sistemul de apărare aeriană S-400 pe care Turcia îl va achiziţiona din Rusia este o versiune nouă a sistemului S-300 dezvoltat în timpul Uniunii Sovietice. Sistemul S-300 sol-aer a fost dat în folosinţă în anul 1978. Până în prezent, numeroase ţări, precum China, Kazahstan, Iran, Siria şi Venezuela au achiziţionat sistemul S-300 de la Uniunea Sovietică, şi apoi din Rusia.
Conform informaţiilor transmise de corespondentul Agenţiei Anadolu (AA) astăzi regăsim sistemul S-300, considerat o versiune mai veche a sistemului S-400, în numeroase ţări membre NATO sau pe cale a deveni membre NATO. Printre acestea atrag atenţia Grecia, Bulgaria şi Slovacia.
Sistemul S-300 din Grecia a fost achiziţionat după criza izbucnită din cauza deciziei conducerii Ciprului de Sud de a achiziţiona acest sistem. Administraţia Ciprului grecesc a decis în anul 1988 să achiziţioneze sistemul de apărare aeriană S-300 din Rusia. Sistemul S-300 PMU-1 a fost cumpărat pentru a fi instalat în partea greacă a Ciprului, dar nu a putut fi instalat pe insulă din cauza obiecţiilor şi presiunilor Turciei şi a fost transferat în Grecia.
Grecia nu a putut folosi acest sistem, format din 4 baterii, 16 rampe de lansare şi 80 de rachete, pentru că era o armă rusească şi l-a depozitat într-un depozit în Insula Creta. Grecia, despre care s-a crezut că nu doreşte să scoată din depozit sistemul S-300 pentru a nu se crea tensiuni cu NATO şi SUA, după ani de zile a decis să integreze sistemul S-300 în sistemul propriu de apărare aeriană.
Conform ştirilor apărute în presa internaţională la începutul anului 2014, forţele aeriene ale Greciei au testat sistemul S-300 în timpul exerciţiului militar "Vulturul alb" desfăşurat în Insula Creta, în bazele NATO. Ţările membre NATO nu au criticat aceste teste.
Este cunoscut faptul că o altă ţară membră NATO, Bulgaria, deţine sistemul S-300 format din două unităţi cu câte cinci lansatoare.
Iar Slovacia deţine o baterie de rachete S-300 PMU, moştenită de la Cehoslovacia şi 48 de rachete de tipul 5V55R. Slovacia a solicitat în anul 2015 ca Rusia să-i modernizeze sistemul de apărare aeriană.
Sistemul de apărare S-300
Sistemul de apărare aeriană S-300 ale cărui teste au fost finalizate în anul 1978, a fost realizat de către compania industrial-ştiinţifică Almaz. Sistemul apără de atacuri cu rachete balistice cu rază medie şi scurtă de acţiune şi de atacuri aeriene.
NATO denumeşte sistemul S-300, acceptat ca unul dintre cele mai puternice sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acţiune din lume, "SA-10".
De la data fabricării şi până astăzi au fost efectuate unele schimbări şi sistemul S-300 este folosit acum şi în scopul apărării de rachetele balistice.
Sistemul de apărare aeriană S-300 care poate urmări simultan 100 de ţinte şi poate fi pregătit pentru lansare în 10 minute. Există numeroase modele ale sistemului care are capacitatea de lovi o ţintă aflată la o distanţă de 5 şi până la 150 km, inclusiv cu caracteristici balistice şi tehnice diferite.
În trecut şi SUA au achiziţionat sistemul S-300
Sistemul S-300, care are o capacitate mare de a lovi ţinta, a fost preferată de numeroase ţări. Din 1978 şi până în prezent, sistemul este folosit de pe lângă ţări membre NATO precum Grecia, Bulgaria şi Slovacia, şi de Rusia, India, Kazahstan, Armenia, Iran, Siria, Azerbaidjan, Belarus, Ucraina şi Vietnam.
Pe lângă aceste ţări, în trecut, şi SUA au achiziţionat sistemul de apărare aeriană S-300 "pentru a învăţa".
Conform ştirii apărute în cotidianul New York Times, la data de 24 decembrie 1994, Statele Unite au cumpărat în secret sistemul S-300V pentru a-l analiza şi pentru a dezvolta sistemul Patriot de fabricaţie proprie.
Potrivit ştirii, Serviciul Secret al Departamentului Apărării al SUA a fost cel care a dorit achiziţionarea acestui sistem, iar oficialii guvernamentali, furnizorii de armament şi analiştii militari au asigurat finanţarea secretă a operaţiunii de achiziţie a sistemului S-300.
SUA au reacţionat la achiziţia sistemului S-400 de către Turcia
În timp ce ţări membre NATO, Grecia, Bulgaria şi Slovacia deţin sistemul S-300 de fabricaţie rusă, SUA nu au fost de acord cu cumpărarea de către o altă ţară NATO, Turcia, a sistemului de apărare aeriană S-400 şi au propus sistemul Patriot ca alternativă la sistemul S-400.
Turcia a discutat de nenumărate ori despre achiziţia rachetelor Patriot din Statele Unite, dar refuzul SUA de a împărtăşi şi Turciei caracteristicile tehnice ale rachetelor Patriot şi preţul ridicat al sistemului au făcut ca Ankara să cumpere un sistem de apărare aeriană din altă ţară.
După ce Rusia a răspuns aşteptărilor Turciei privind preţul, termenul de predare, producţia comună şi transferul de tehnologie, Ankara s-a decis să achiziţioneze sistemul S-400.
Caracteristicile tehnice ale sistemului S-400
Sistemul S-400, considerat unul dintre sistemele de apărare cele mai bune din lume, a fost proiectat pentru a distruge avioanele de luptă, avioanele de depistare ale radarelor şi avioanele de control, avioanele de recunoaştere, avioanele strategice şi tactice, rachetele balistice operaţional-tactice, rachetele balistice cu rază medie de acţiune, ţintele hipersonice şi alte vehicule aeriene de atac dezvoltate.
Sistemul S-400 poate folosi simultan rachete cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, poate percepe o ţintă aflată la o distanţă de 600 km şi poate lansa rachete cu o viteză de 4,8 km/secundă.
Celelalte ţări care sunt interesate de sistemul S-400
Rusia vinde sistemul S-300 în aproximativ 20 de ţări, inclusiv în ţări membre NATO precum cele amintite anterior, Grecia, Bulgaria şi Slovacia, iar primul client al sistemului S-400 a fost Belarus (2016) urmat de China (2018).
Alte ţări în care Rusia doreşte să vândă sistemul S-400, în afara Turciei, şi cu care a ajuns parţial la înţelegeri sunt India şi Arabia Saudită.În acest cadru, anul trecut, India a încheiat un contract cu Rusia în valoare de peste 5 miliarde de dolari pentru 5 sisteme S-400. (traducere Rador)
1
0
