Partidul Podemos, care se declara împotriva celor de la putere, "a erupt" în alegerile din Spania cu patru ani în urmă, în parte, atrăgându-şi susţinători promiţând că va promova un nou stil de guvernare pe scena politică a ţării. Aşa că, atunci când, luna trecută, liderul său cu codiţă, Pablo Iglesias, a recunoscut că Podemos se comportă "ca un partid oarecare", asta a adâncit problemele interne şi a întunecat perspectivele partidului, potrivit Financial Times, citat de Rador.
"Prin luptele noastre interne, i-am îndepărtat pe oameni. Asta trebuie spus. Lupte pentru funcţii, pentru fotolii, pentru vizibilitate", declarase dl Iglesias cu ocazia unui miting de la sfârşitul lunii martie, din Madrid, menit să revigoreze sprijinul în scădere al partidului.
Dl Iglesias sperase să devină noua personalitate a stângii politice din Spania atunci când, în 2015, Podemos a depăşit fulgerător vechiul Partid Socialist în afecţiunea alegătorilor. Dar el şi partidul său se confruntă acum cu o prognoză foarte diferită, tocmai când ţara se pregăteşte să voteze în cadrul noilor alegeri generale, programate pe 28 aprilie, nişte alegeri care sporesc totodată şansele ca Pedro Sánchez, premierul socialist, să rămână la putere.
În primul rând, s-a schimbat atmosfera. Criza economică, cea care a provocat voturi de protest în favoarea partidului, s-a risipit, iar Spania a început să se redreseze. În schimb, campania electorală este dominată de riposta ţării în faţa separatiştilor catalani - o problemă în privinţa căreia stânga s-a pronunţat în surdină, umbrită fiind de retorica mai stridentă a adversarilor de dreapta.
"Nevoia de a avea un partid care să lupte din partea stângii împotriva stării de fapt din Spania a fost limitată", declară José Fernández-Albertos, analist politic la centrul de cercetări CSIC din Spania. "Poate că, în 2014, corupţia politicienilor şi saturaţia faţă de un sistem bipartit i-a făcut să arate atractiv. Dar mă întreb cât de mult sprijin mai există pentru un partid ca Podemos într-o ţară care se reface".
La fel de important, după cum clar a recunoscut şi dl Iglesias, este şi faptul că Podemos s-a consumat în lupte pe tema strategiei: dacă partidul trebuie să fie absolut de stânga sau să fie mai degrabă o grupare "în afara vreunei ideologii", care doreşte să-i atragă pe alegătorii din clasa mijlocie.
În centrul acestor tensiuni s-a aflat dl Iglesias. El şi Iñigo Errejón, cofondator şi fost prieten apropiat, s-au despărţit: în ianuarie, dl Errejón, care sprijinea o abordare mai unitară, a anunţat că formează un nou partid împreună cu primarul oraşului, Manuela Carmena, înştiinţându-l pe dl Iglesias cu numai câteva minute înainte. De fapt, disensiunile din Podemos apăruseră la puţin timp după succesul din 2015, când partidul a obţinut 20,7% din voturi, situându-se cu numai 1,4 procente în spatele socialiştilor din PSOE.
Unii membri ai Podemos spun că rezultatul disputelor pe tema ideologiei nu a fost neapărat negativ. Plecarea dlui Errejón "a clarificat lucrurile, spune Pablo Echenique, un fizician care este adjunctul dlui Iglesias. "A hotărât să formeze un nou partid. Foarte bine", a declarat dl Echenique în "Financial Times". "Lăsând la o parte felul în care a făcut-o, asta pune capăt luptelor intestine".
Dna Carmena, care a fost aleasă primar al Madridului cu sprijinul celor din Podemos, minimalizează ideea scindării partidului. Platforma sa electorală alături de dl Mr Errejón nu a dus la "divorţ", ci a format mai degrabă un "cuplu unit", având în vedere că mulţi dintre cei mai cunoscuţi membri ai consiliului ei provin din Podemos.
Dl Iglesias a încercat să se arate întrucâtva mai umil, sugerând că concediul său de paternitate - din care tocmai a ieşit - l-a schimbat. "După trei luni de spălat scutece, mă simt mai pregătit de guvernare", a declarat el la televiziune.
Şi totuşi, un sprijin mai scăzut faţă de Podemos pune guvernul dlui Sánchez sub semnul întrebării. Un "sondaj al sondajelor", efectuat de Kiko Llaneras, un analist electoral de la ziarul "El País", arată că sprijinul faţă de Podemos s-a redus de la 21,1%, cât era în 2016, la 13,6% în prezent - ceea ce ar face ca partidul să piardă jumătate din cele 71 de fotolii deţinute, în timp ce PSOE a urcat în sondaje de la 22,6% la 28,5%, preluând însă mulţi dintre susţinătorii partidului Podemos.
În afară de Podemos, ca să poată guverna, dl Sánchez ar urma să aibă din nou nevoie de sprijinul separatiştilor catalani. Dar relaţiile sale cu aceste partide s-au răcit după ce ele au hotărât să nu-i sprijine bugetul, împingându-l astfel să anunţe alegeri anticipate.
Iar Ciudadanos, un fost aliat, a declarat că nu va colabora cu PSOE din cauza alianţei anterioare a acestuia cu separatiştii, ceea ce face ca dlui Sánchez să-i rămână puţini parteneri posibili.
"Dacă alegerile nu ar fi apărut atât de brusc, Podemos şi-ar mai fi putut 'renova' conducerea. Cred că până şi Pablo Iglesias înţelege că el e punctul slab", a declarat Jorge Galindo, redactor al blogului politic Politikon. Şi totuşi, mai subliniază dl Galindo, refuzul celor din Ciuadanos de a forma o coaliţie cu PSOE denotă faptul că Podemos este necesar, el putând să corespundă ambiţiilor dlui Sánchez: "Chiar dacă Podemos şi-ar adjudeca numai 30 de fotolii, el are drept de veto".
