Pentru Viktor Orbán, Matteo Salvini şi Steve Bannon, alegerile europene din 26 mai vor servi drept referendum referitor la imigraţie. Ei cred că acea criză migratorie din 2015 a bulversat politica europeană – plasând marile partide în defensivă şi dezvăluind temeri securitare şi identitare ale Europei. Ei doresc să exploateze această temă pentru a crea o coaliţie suveranistă şi pentru a destabiliza UE din interior, scrie La Tribune, citat de Rador.
Ei bine, nu vor reuşi. Conform rezultatelor unui sondaj realizat în 14 ţări ale Europei de către Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR) pe un eşantion de 45 000 de persoane, întrebările care îi preocupă pe cetăţeni în 2019 sunt radical diferite faţă de cele din 2015. De data aceasta, campania ce propune o Europă-fortăreaţă nu va (mai) fi o strategie câştigătoare, şi asta din 3 motive.
Migraţia este o temă printre alte şase, nu neapărat cea mai importantă
În primul rând, sondajul arată că doar Ungaria consideră că migraţiile reprezintă principala ameninţare pentru UE. Ceea ce nu este de mirare, ţinând cont de propaganda neîntreruptă pe care Viktor Orbán, primul ministru, o desfăşoară prin intermediul mass media, pe care le controlează. În toate celelalte ţări în care s-a desfăşurat sondajul, cel puţin cinci alte teme se dovedesc a fi la fel de importante, dacă nu chiar mai importante, pentru această populaţie. Alegătorii nu consideră alegerile europene un referendum cu subiect unic. Ei vor lua deciziile în funcţie de aceste şase teme electorale diferite, chestiunea migraţiei nefigurând printre primele.
1. Radicalismul islamic este cel mai adesea citat ca o ameninţare pentru Europa. O mare parte a persoanelor chestionate în Franţa, Germania, Olanda, Polonia şi Slovacia o consideră chiar principala ameninţare.
2. Temerea legată de o revenire a naţionalismului în Europa este o temă considerată mai importantă – sau cel puţin la fel de importantă – decât migraţiile în Austria, Finlanda, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Polonia şi Spania.
3. Consecinţele crizei economice rămân o chestiune majoră pentru locuitorii Italiei, României, Greciei şi Slovaciei.
4. Schimbarea climatică este citată ca «ameninţare importantă» doar în Danemarca şi în Finlanda, dar când este prezentată ca o temă separată, adună o majoritate zdrobitoare în cele 14 ţări sondate.
5. În sfârşit, Rusia apare ca un subiect important în Suedia, Danemarca, Republica Cehă, Polonia şi România.
Prin «migraţie», unii înţeleg «emigraţie»
Cei care consideră problema «migraţiei» ca fiind importantă au în vedere situaţii total diferite. Sunt unii îngrijoraţi înainte de toate de imigraţie, dar sunt şi unii care se tem de emigraţie. În timp ce ţările din nordul şi din vestul Europei se tem în continuare de venirea străinilor, o majoritate relativă a populaţiei din Italia, Spania, Ungaria, Polonia şi România este mult mai îngrijorată de plecarea concetăţenilor lor. Oricât de uimitor ar putea părea, în aceste ţări, cei chestionaţi ar dori ca guvernul să declare ilegală emigraţia pe termen lung!
Într-o Europă care îşi propune să suprime frontierele şi să încurajeze mobilitatea, această tendinţă spre auto-închidere este surprinzătoare, dar până la urmă comprehensibilă. În România, un locuitor din cinci a părăsit ţara în cursul ultimilor zece ani! Cei care rămân în ţară încearcă un sentiment de disperare, aşa că sunt gata să ridice un nou zid pentru a-şi reţine concetăţenii, la exact 30 de ani după căderea Zidului Berlinului.
Chiar şi printre persoanele care se declară mai preocupate de imigraţie se poate observa o mare diferenţă între cei care sunt îngrijoraţi din cauza migraţiei şi cei sau cele care estimează că pot apărea probleme din cauza unei asocieri cu radicalismul islamic. Primii susţin partidele de extremă dreapta, cum ar fi AfD în Germania, Adunarea Naţională din Franţa sau Partidul Libertăţii din Austria. Ceilalţi susţin marile partide de centru-dreapta, cum ar fi CDU/CSU în Germania, Republicanii în Franţa sau Noul Partid Popular al lui Sebastian Kurz, în Austria.
Teama de naţionalisme mobilizează şi mai mult
Al treilea motiv: sondajul arată că există o teamă mai mare faţă de revenirea naţionalismului decât temerile legate de migraţii, care i-ar putea împinge pe europeni spre urne.
După 2015 s-au produs multe schimbări. Cea mai evidentă este scăderea numărului de migranţi în Europa. Ecranele noastre de televiziune difuzează astăzi mult mai multe emisiuni referitoare la haosul provocat de Brexit decât la lipsa de control la frontiere. În unele cazuri, marile partide preconizează chiar ele controale mai severe la frontiere – niciuna dintre aceste formaţiuni nu mai este astăzi partizana deschiderii graniţelor cu orice preţ
Cu toate acestea, în ciuda acestui tablou optimist, partidele majoritare riscă să cadă în capcana întinsă de Viktor Orbán şi să ducă campania în direcţia stabilită de acesta. Pentru a-l parafraza pe Churchill, generalii vor duce bătălia finală. Dacă este să credem cifrele sondajului, ce ar trebui să facă partidele non-naţionaliste? Evident, să facă campanie pe temele care interesează populaţiile: naţionalism, economie, schimbare climatică şi securitate.
Evident, nu se pune problema să evite subiectul migraţiilor, care este un subiect important. Dar ele nu trebuie să se mulţumească să vorbească despre controlul frontierelor, ci trebuie să abordeze temerile suscitate de radicalismul islamic şi fuga creierelor, care loveşte numeroase ţări europene. Aceasta trece prin punerea la punct a unui program centrat pe integrarea migranţilor şi pe securitate, care să cuprindă soluţii pentru ciocnirile culturale, care să implice serviciile de poliţie, de informaţii, dar şi chestiuni de cetăţenie sau de limbă. Trebuie să ţinem cont de temerile provocate de migraţii şi să arătăm cum putem încuraja cetăţenii să imagineze viitorul migranţilor în propria ţară.
Definirea unui astfel de program este o provocare formidabilă. Acceptarea ei va permite normalizarea politicilor, atât în ţările de destinaţie, cât şi în cele de plecare. Acest lucru ar putea fi o lovitură fatală pentru Orbán şi Salvini, şi l-ar putea convinge chiar şi pe americanul Steve Bannon să revină în Statele Unite
de Mark Leonard, director al Consiliului european pentru relaţii internaţionale- La Tribune (traduce Rador)
