Victoria uimitoare obținută de Zuzana Čaputová, o juristă și activistă anticorupție fără prea multă experiență politică, la alegerile prezidențiale din Slovacia nu este numai o victorie răsunătoare a liberalismului în țara ei, ci și motiv de sărbătoare într-o regiune în care autoritarismul și capitalismul de cumetrie devin, din nefericire, norma. Dna Čaputová a câștigat 58% din vot în turul al doilea de sâmbătă, zdrobindu-l pe Maroš Šefčovič, comisarul slovac al UE, deși pe fondul unei prezențe scăzute la vot. Dl Šefčovič este și el tot un pro-european, însă a avut de suferit de pe urma asocierii sale cu Smer, partidul de centru-stânga care a deținut puterea în 11 din ultimii 13 ani și care este mânjit de acuzații de clientelism și corupție, scrie Financial Times, citat de Rador.
Valorile dnei Čaputová nici nu s-ar putea afla într-o antiteză mai mare cu cele ale liderilor autoritari populiști aflați la putere la Varșovia și Budapesta, ale premierului miliardar de la Praga ori ale politicienilor corupți care demontează statul de drept la București. Ea este o proeuropeană declarată, care vorbește cu sinceritate despre adevăr, egalitate și drepturi civice. Ea susține căsătoria homosexuală și dreptul femeii de a opta să facă un avort. În calitate de avocată și activistă, ea și-a petrecut mult timp luptând cu abuzurile de putere și cu târgurile convenabile dintre politicieni și afaceriști. S-a făcut cunoscută printr-o bătălie juridică de 14 ani împotriva extinderii unei gropi toxice de gunoaie de lângă orașul Pezinok, situat lângă capitala Bratislava.
E tentant să privești această ascensiune anti-populistă ca pe o renaștere a liberalismului în Europa Centrală și de Est. Există într-adevăr ceva mlădițe verzi. Robert Biedron, primul politician polonez care se declară fățiș homosexual, și-a înființat un partid progresist pro-UE pentru a lupta cu guvernul populist naționalist al Partidului Lege și Dreptate. Momentum, un partid liberal din Ungaria, a încercat să treacă peste dezacordurile cu alte partide de opoziție pentru a forma un front comun contra dreptei eurosceptice a lui Viktor Orbán. În afara UE, în Ucraina, Volodimir Zelenski, un comediant fără experiență politică, a luat cu asalt al doilea tur al alegerilor prezidențiale, promițând să măture sistemul politic corupt.
Dar posibilitatea ca aceste mlădițe verzi să se dezvolte în altceva este o cu totul altă chestiune. În Polonia și Ungaria, orice semn de renaștere liberală apare exclusiv în rândurile elitei urbane educate. Dlui Zelenski îi lipsește istoricul de implicare civică al dnei Čaputová și puțini sunt ucrainenii care pot afirma cu încredere ce va face el odată ajuns la putere sau ale cui interese la va servi.
Circumstanțele ascensiunii dnei Čaputová s-ar putea să fie unice, caracteristice doar Slovaciei. Ea s-a ridicat pe un val de dezgust public față de corupție, provocat de asasinarea anul trecut a lui Jan Kuciak, un tânăr jurnalist care investiga legăturile dintre politicieni și crima organizată. Zeci de mii de slovaci au ieșit în stradă pentru cele mai mari manifestații de la Revoluția de Catifea din 1989.
Scandalul a forțat demisia premierului Robert Fico, rămas totuși la șefia Smer. Cu câteva zile înainte de primul tur, un afacerist cu relații politice a fost inculpat pentru comandarea asasinatului. Uciderea lui Kuciak a fost un moment seismic în politica slovacă, moment care, cel puțin deocamdată, nu a mai fost reprodus în altă parte.
Competiția prezidențială a scos totodată la lumină partea urâtă a politicii slovace. Candidații anti-musulmani și de extrema dreaptă au obținut în primul tur, la un loc, un sfert din voturi. Din acest punct de vedere Slovacia nu este diferită de vecinii ei sau de alte democrații din Europa de Vest unde extremiștii câștigă teren. Totuși, chiar și cu puterile ei limitate, dna Čaputová are o șansă de a demonstra că liberalismul și respectarea statului de drept pot aduce poporului beneficii mai mari decât demagogia populistă și capitalismul de cumetrie care adesea o însoțește.(
1
1
