Țara care are o graniță mai mare cu Rusia decât întreg restul Uniunii Europene luptă împotriva amenințării unor interferențe ale vecinului său în alegerile din 14 aprilie, scrie Bloomberg.
Finlanda a avut întotdeauna o relație de dragoste-ură cu vecinul său mult mai mare. O istorie cu tensiuni și a confruntări sângeroase a dat naștere unui parteneriat comercial puternic, iar rolul diplomatic al țării ca o punte între Rusia și Occident este unul dintre motivele pentru care capitala sa a fost aleasă pentru summit-ul de anul trecut dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Dar, cu dovezi ale ingerinței rusești în politică occidentală, cel mai nordic stat membru al zonei euro rămâne în alertă. Campaniile de influențare de pe social media sau atacurile cibernetice ar fi afectat deja voturi la alegerile din SUA din 2016 sau la referendumul Brexit din Marea Britanie, după cum spun o serie de experți.
În Finlanda, trolii ruși sunt suspectați de experții cibernetici că favorizează Partidul finlandezilor, o mișcare anti-imigrație, euro-sceptică care a suferit o schismă după ce a numit un lider dur. Într-un interviu telefonic, secretarul de partid, Riikka Slunga-Poutsalo, a negat acuzațiile, spunând că mișcarea nu a primit niciun sprijin din partea Rusiei.
Guvernul a oferit cursuri de instruire privind modul de detectare și contracarare a răspândirii dezinformării și a hacking-ului. Companiile media sociale, cum ar fi Facebook, predau jurnaliștilor cum să își protejeze profilurile și să răspundă hărțuirii online. La un workshop recent, politicienilor li s-a reamintit importanța măsurilor de securitate de bază, cum ar fi autentificarea prin doi factori, crearea de parole puternice și actualizarea software-ului informatic.
Finlanda încearcă să învețe câteva lecții din alegerile de anul trecut din sudul Suediei, unde imaginile false ale unui camion de campanie al social-democraților care promovează islamul, precum și acuzațiile de fraudă în urma unei întârzieri în numărarea voturilor au devenit virale.
Un cont fals care se presupune că aparține guvernului finlandez pentru viitoarea sa președinție UE a fost recent pus pe Twitter.
Jessikka Aro, o jurnalistă la postul de televiziune de stat YLE, scrie despre trolii ruși încă din 2014. Acest lucru a făcut ca ea să fie o țintă a unei campanii de denigrare care a culminat cu amenințări cu moartea.
Aro spune că războiul informatic este mult mai subtil decât simplele campanii electorale, operațiunile cibernetice având loc pe o perioadă lungă de timp. În Finlanda, deceniile de manipulare din partea Rusiei au împiedicat dezbaterile privind politica de securitate, a spus ea, subliniind constatările cercetătorului militar Saara Jantunen. Mulți experți locali refuză să vorbească în mod public cu privire la subiecte cum ar fi potențiala aderare a țării la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cu repercusiuni inevitabile asupra modului în care oamenii votează.
