Bulgaria are probleme cu violența fizică asupra persoanelor reținute și acuzate de către autorități; în închisori și în arest condițiile sunt grele; în justiție există corupție, ineficiență și iresponsabilitate; migranții și solicitanții de azil sunt tratați incorect; la toate nivelurile de guvernare există corupţie, iar împotriva minorităților etnice se exercită violenţa. Autoritățile iau măsuri pentru a îi investiga și pedepsi pe cei care încalcă drepturile omului, însă acțiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea făptuitorilor este o problemă, potrivit Dnevnik, citată de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Astfel, pe scurt, Departamentul de Stat al Statelor Unite descrie situația drepturilor omului în Bulgaria, anul în 2018. Raportul a fost dat publicităţii săptămâna trecută și acoperă o gamă largă de domenii - de la dreptul de liberă exprimare a convingerilor religioase la discriminare la locul de muncă.

În paragraful privind închisorile și locurile de detenție se subliniază faptul că cele mai multe dintre acestea sunt de la începutul secolului XX și, deși există multe cazuri în care au fost renovate, continuă să exite locuri cu condiții absolut inacceptabile - cum este un centru în Sliven și o secție pentru străini în închisoarea de la Sofia. Condițiile sanitare în majoritatea locurilor sunt inadecvate, acelaşi lucru este valabil şi pentru celulele pline de ploşniţe şi încăperile sanitare.Persoanele private de libertate sunt obiectul unei violenţe ilegale din partea personalului, care rămâne neînregistrată și în mare măsură nepedepsită (sunt respinse cel puțin jumătate din plângeri și sunt luate măsuri pentru 12% dintre acestea), locurile sunt supraaglomerate și în închisori există corupție. Ombudsmanul a înregistrat cazuri în care deținuții au rămas 24 de ore fără hrană.

Raportul se referă, de asemenea, la arestarea primarului cartierului Mladost din Sofia, Desislava Ivancheva, și a adjunctului ei, Bilyana Petrova, menționându-se că acestea au fost ținute timp de peste 4 ore cu cătuşe în stradă, ceea ce în mod oficial nu pare a fi o încălcare a legii, însă este criticată ca fiind o atitudine exagerat de dură în comparaţie cu alte asemenea cazuri.

O problemă continuă rămâne corupția și ineficiența justiției bulgare, precum și faptul că instituțiile acesteia nu raportează acţiunile pe care le întreprind. Încrederea publică în sistemul judiciar este scăzută, deoarece oamenii cred că magistrații sunt predispuși la presiuni politice și nu aplică legea în mod egal tuturor, se mai arată în raport. Potrivit organizațiilor de apărare a legii, standardele desfăşurării unui proces echitabil, descrise în lege, sunt scăzute și acest lucru creează oportunități de încălcare a drepturilor procedurale ale inculpaților și apărătorilor acestora.

Legile anticorupție nu sunt puse în aplicare în mod eficient de către autorități şi la toate nivelurile se ia mită, există conflicte de interese, scheme complexe de utilizare abuzivă a fondurilor publice, încălcarea achizițiilor publice și trafic de influență. Se menţionează de înființarea Comisiei pentru Combaterea Corupției și Confiscarea Bunurilor Dobândite în Ilegal (KPKONPI) și se critică faptul că astfel o altă instituție dobândeşte drepturi de interceptare și se crează o administraţie mai stufoasă, nu mijloace pentru o luptă reală de combatere a corupției. Sunt menţionate și acuzații din socieatea civilă, că este restricţionat semnificativ accesul la justiţia administrativă și la controlul asupra legalității acțiunilor administrației publice prin decizia de a fi majorate taxele judiciare de 14 ori pentru persoane fizice și de 70 de ori organizații.

Constituția și legea interzic interceptarea arbitrară şi urmărirea comunicațiilor personale, dar o comisie parlamentară a stabilit că poliția, procuratura și Agenţia Naţională pentru Venituri au avut acces ilegal la date privitoare la traficul de comunicații electronice. Agenţia de Stat pentru Securitate Naţională (DANS) refuză în permanenţă să ofere acces la datele sale din interceptarea convorbirilor și intervine în atribuţiile de supraveghere ale organului independent de stat - Biroul Național pentru Controlul Mijloacelor de Informații Speciale (NSCLC).

Deși nu există restricții guvernamentale privind accesul la Internet și cenzurarea conținutului online, în raportul Departamentului de Stat se menţionează în mod explicit cazurile în care, în timpul unei vizite a Patriarhului rus Kiril, mai multe persoane au fost interogate de Ministerul de Interne de la Sofia pentru opiniile lor critice privind vizita, prezentate pe rețelele sociale. Ministrul de Interne de atunci, Valentin Radev, a declarat că poliția va continua să îi interogheze pe cei al căror comportament pe rețelele sociale este considerat un pericol și, practic, a admis că este o practică de rutină a forțelor de securitate din Bulgaria.

Numeroase organizații bulgare și internaționale din domeniul drepturilor omului operează fără restricții din partea autorităților, însă, de asemenea, declară că nu se bucură de disponibilitatea de cooperare din partea organelor locale şi naţionale. Unele partide, mișcările cetăţeneşti și mass-media au solicitat închiderea anumitor ONG-uri pentru că au primit fonduri de la donatori străini. Începând cu anul 2014, a avut loc o creștere de 23 de ori a propagandei împotriva democrației, hulire a societăţii civile și a protestelor, precum și a organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului.

Mass-media atacă din ce în ce mai mult activiștii pentru drepturile omului, avocații și jurnaliștii și reflectă în mod deliberat mesajele unor astfel de organizații în mod deformat, pentru a le prezenta drept trădători naționali, părtinitoare şi antibulgare.

Comisia pentru protecția împotriva discriminării este criticată de organizații neguvernamentale că se ocupă de cazuri care nu reprezintă o discriminare reală, în timp ce omite cazuri foarte grave. Edificator este modul în care s-a stabilit că Ministerul de Interne a discriminat polițiști prin faptul că nu le-a schimbat uniformele timp de 3 ani, dar nu se ocupă deloc de faptul că în mass-media se accentuează în mod permanent originea etnică a unui acuzat ca formă de instigare.

Ataka, VMRO (Organizaţia Revoluţionară Macedoneană Internă) şi NFSB (Frontul Naţional pentru Salvarea Bulgariei) sunt enumerate ca fiind partidele care folosesc continuu lozinci anti-romi, anti-turci și antisemite și asemenea retorică. Guvernul este criticat pentru că nu urmărește limbajul urii, iar în cazurile rare de proceduri judiciare pentru infracţiuni cauzate de ură sunt emise sentințe scurte sau cu suspendare.

Pentru infracţiunile de ură bazate pe orientarea sexuală sau identitatea de gen a victimei, nici măcar nu există o lege care să ofere o justificare convenabilă guvernanţilor pentru a nu investiga și urmări homofobia și transfobia. Foarte multe persoane din rândul personalului medical cred că comunitatea LGBT este una bolnavă şi de multe ori acestora oameni li se oferă ajutor. La nivel parlamentar, guvernamental și local, autoritățile nu doresc să se angajeze într-un dialog privind problemele comunității și soluţionarea acestora.

Foarte numeroase sunt prejudecăţile şi discriminarea faţă de purtătorii de HIV şi SIDA - în pofida progreselor considerabile în terapia acestor oameni, un studiu arată că 75% dintre bulgari nu ar dori să aibă un asemenea prieten şi doar 31% nu au probleme de comunicare.