Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Politico: Bătălia lui Macron împotriva unității europene

de I.B.     HotNews.ro
Vineri, 8 martie 2019, 3:07 Actualitate | Internaţional


Emmanuel Macron
Foto: Agerpres/EPA
În scrisoarea pe care le-a adresat-o cetățenilor europeni săptămâna aceasta, Emmanuel Macron a zugrăvit tabloul unei Uniuni Europene mai puternice și revigorate, însă a minimalizat importanța pieței unice a blocului. „Europa nu este doar o piață, este un proiect”, a scris președintele francez. „O piață chiar este utilă, dar ea nu trebuie să ne facă să uităm nevoia de granițe protectoare și de valori unificatoare.” Nu e greu de imaginat de ce ar dori el să-și asume o astfel de abordare, scrie Politico, citat de Rador.

Comisia Europeană califică piața unică drept „una dintre marile realizări ale Europei”. Comerțul fără frontiere este unul dintre pilonii pe care UE a fost construită. Și totuși, chiar în momentul în care Macron pleda pentru o „Renaștere Europeană”, țara sa era angajată într-o bătălie pe două fronturi având drept miză integritatea pieței.
Dezacorduri cu privire la piața unică răbufnesc peste tot pe continent. Ele plasează Franța - și într-o mai mică măsură Germania - în opoziție nu numai cu membrii mai noi ai UE precum România, Polonia și Ungaria, ci și cu mari promotori ai pieței libere precum Olanda, Irlanda și Suedia.

Țările nordice mai mici consideră că Franța și Germania ghidează proiectul european în funcție de interesele giganților lor industriali și că au standarde duble în privința implementării pieței unice. Statele Europei Centrale și de Est se plâng că Vestul le presează să-și deschidă sectoarele sensibile ale agriculturii și comerțului cu amănuntul, însă concomitent el impune limite muncitorilor care pleacă în țări mai bogate.
Protecționismul francez se situează în centrul acestei neîncrederi și suspiciuni.

„Teama multor state membre mai mici - presupunând că va avea loc vreun soi de Brexit - este aceea că vom vedea o cotitură autentică spre un protecționism francez clasic”, a declarat Eoin Drea, cercetător la Wilfried Martens Centre for European Studies.

„Unul dintre lucrurile care în mod tradițional ameliorau acest aspect era o politică industrială germană cu o perspectivă mai globală”, a precizat el. „Însă în ultimii doi ani [...] acest lucru a început să se schimbe încet-încet.”

Luptând cu nordul

Peste două săptămâni liderii UE vor discuta viitorul pieței interne la o reuniune de la Bruxelles. E improbabil să se ajungă la o concluzie finală. Guvernele naționale sunt extrem de divizate în privința cursului de urmat și au întocmit planuri contradictorii referitoare la viitorul economic al Europei.

În februarie, 17 state preponderent din nordul și centrul Europei au redactat o scrisoare care cere președintelui Consiliului European Donald Tusk să asigure ca piața unică să „rămână o sursă de creștere și de oportunități pentru cetățeni și companii”. Franța, Germania, Spania și Italia au omis în mod suspect să o semneze.

În schimb, Parisul și Berlinul și-au conceput propriul lor manifest rival vizând o UE mai protecționistă. Prioritatea lor este aceea de a crea o nouă generație de vârfuri ale industriei europene care să concureze cu China, chiar dacă asta presupune diminuarea competiției și condiții mai dezavantajoase pentru consumatorii din Europa.
Din cauză că Bruxelles-ul începe să se prefigureze ca un pericol la adresa duoului franco-german prin blocarea unei fuziuni feroviare potențial istorice între Alstom și Siemens, Berlinul și Parisul vor să rescrie regulile competiției europene, care sunt menite să protejeze dinamica pieței interne.

Viziunea unor giganți economici europeni nu prea atrage statele mai mici, pentru simplul motiv că ele nu au astfel de companii. Ștefan-Radu Oprea, ministrul român al mediului de afaceri, argumentează că Europa ar trebui să se bazeze pe „campioni mici” și a remarcat că va fi nevoie de o competiție robustă pentru ca aceștia să prindă avânt.

Un diplomat la curent cu situația a confirmat că Franța și Germania au optat deliberat să nu susțină planul celor 17. „În privința pieței comune, noi ne concentrăm strict pe politica industrială, așa cum a fost ea formulată în manifestul franco-german”, a declarat el.

Probleme la est


În estul UE, divergențele de opinie afectează în principal sectoare precum agricultura, desfacerea de alimente, transporturile și construcțiile.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a tras sâmbătă cel mai nou semnal de alarmă cu privire la terenul inechitabil de joc al Europei și a anunțat măsuri care vor lovi în marii investitori vestici în comerțul cu amănuntul - între care Carrefour din Franța și Lidl din Germania -, întrucât „alte țări își apără cu inteligență propriile piețe”.Central-europenii acuză țările mai bogate precum Franța, Austria și Germania de ipocrizie pentru că încearcă să restricționeze libera circulație a muncitorilor și transportatorilor.

Ei argumentează totodată că Franța și Italia primesc o protecție inechitabilă, luxuriantă, pentru produsele lor alimentare, în vreme ce România, Slovacia, Polonia și Ungaria au fost toate atacate pentru că încearcă să-și protejeze pământurile și micii comercianți.

„Un lucru comun multor state membre noi este senzația că de piața internă au beneficiat doar aceia care dețin tehnologia și capitalul”, a declarat Daniel Gros, director la Center for European Policy Studies, un grup de reflecție din Bruxelles.Pe măsură ce economiile estice precum Polonia reduc decalajul față de țările vestice, explică Gros, „ele se tem cumva că [...] fluxurile de investiții au fost fixate astfel încât să avantajeze condițiile vest-europene.” „Concomitent, ele [țările estice] au devenit mai naționaliste”, a adăugat el.

„Agende naționale”

Franța a fost principala forță din spatele eforturilor de restricționare a accesului la piața transportului rutier pentru camionagii detașați din țări UE mai sărace, expresie a promisiunii electorale a lui Macron de a consolida piața națională a muncii.

El a făcut acest lucru presând pentru reguli care le îngreunează muncitorilor non-francezi lucrul în Franța, limitând numărul de zile și de transporturi per camionagiu sau insistând că un vehicul trebuie să revină acasă o dată la câteva săptămâni.

Parisul a adoptat chiar o lege care obligă să li se acorde camionagiilor salariul minim din Franța imediat ce trec granița țării - măsură destinată să limiteze accesul la piața muncii și care a determinat Comisia Europeană să intenteze proces pentru violarea liberei circulații.

„Pachetul de mobilitate este un exemplu privind modul în care ideea inițială de a se crea un mediu favorabil competiției în transporturile rutiere și condiții mai bune de muncă pentru șoferi a fost substituită de agende naționale, interese politice personale și, în consecință, de tentative de a se introduce restricții în privința furnizării de servicii pe piața unică europeană”, a declarat pentru Politico ministrul lituanian al transporturilor, Rokas Masiulis.

Fragmentare alimentară

Nicăieri nu sunt mai vizibile fisurile pieței unice decât în domeniile alimentelor, proprietății funciare și supermarketurilor. Europa de Vest primește subvenții UE mai mari decât estul.

Țări precum Franța și Italia au fost cei mai mari beneficiari al unui contestat spațiu de manevră juridic permițând introducerea etichetelor naționale de tip „Made in”, acuzate că fragmentează piața unică prin aceea că încurajează consumatorii să cumpere produse locale.

Țările central-europene au încercat să introducă reguli pentru a forța supermarketurile să cumpere produse locale. Au încercat de asemenea să restricționeze marile achiziții de teren agrar și au căutat să-i țină în frâu pe marii comercianți cu amănuntul prin impozitare. Sub presiunea marilor companii, Comisia a răspuns prin contramăsuri - acuzând estul că fragmentează piața unică.

Frustrarea dă acum în clocot la Varșovia. Guvernul a avut deja mai multe tentative de a le conferi un avantaj comercianților locali în defavoarea investitorilor străini. A propus un impozit special pe marii comercianți cu amănuntul, cu privire la care Comisia a constatat în 2017 că încalcă regulile acestui stat UE.

Premierul Morawiecki și-a întețit acum ofensiva, anunțând un plan guvernamental de limitare a capacității marilor comercianți cu amănuntul de a vinde produse sub marcă proprie. Aceasta ar fi o mare lovitură pentru marile supermarketuri străine, care văd în asemenea produse o vacă numai bună de muls.

„Voi schimba puterea de negociere a fermierilor polonezi”, a declarat Morawiecki. „Vrem să ajungem la rezultatul ca pe rafturi să fie produse poloneze, și nu doar mâinile marilor comercianți cu amănuntul.”

El s-a plâns că „alte țări își apără inteligent propriile piețe, în vreme ce noi avem o viziune foarte liberală.”

Luată ca de la sine

Dirk Jacobs, director general adjunct la Fooddrink Europe, un mare grup de lobby reprezentând companii de procesare precum Nestlé, Pepsi și Coca-Cola, a arătat că țări precum Slovacia au urmat exemplul Ungariei și Poloniei, propunând un impozit pe companii cu proprietari străini, o mutare despre care el afirmă că nu este decât vârful aisbergului.

În total, opt state UE, între care Grecia, Finlanda, Lituania, Italia și Franța, au lansat scheme naționale de etichetare obligatorie a produselor alimentare, în principal a laptelui și cărnii utilizate în produse procesate. Asemenea etichete îi obligă pe producători să dezvăluie, de exemplu, dacă grâul folosit la pastele italienești este efectiv italian, iar nu canadian. Oponenții unor asemenea scheme afirmă că ele distorsionează piața prin faptul că-i îndeamnă pe consumatori să cumpere produse locale.

„Vedem o mulțime de abordări fragmentate pe piața unică, iar aceasta este o îngrijorare”, a declarat Jacobs. „O mare parte a acestui lucru se reduce la protecționism. E vizibil în părțile centrale și estice - în Bulgaria și România, unde supermarketurile au fost amenințate că trebuie să vândă peste 50% produse locale -, dar și în Italia, unde guvernul nu a notificat Bruxelles-ul cu privire la normele sale de etichetare a originii”, a adăugat el. „Ne aflăm acum într-un moment în care trebuie să trecem de la vorbe la fapte.”






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















2626 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version