Ideile președintelui francez Emmanuel Macron privind o „renaștere europeană” au primit susținere dintr-o zonă surprinzătoare - unii dintre liderii mai eurosceptici din Europa de Est. Premierul naționalist al Ungariei Viktor Orban, ghimpele de serviciu din coasta establishment-ului UE, și cel mai influent politician al României, Liviu Dragnea, care s-a ciocnit repetat cu Bruxelles-ul pentru nerespectarea statului de drept, au aprobat programul dlui Macron, potrivit Financial Times, citat de Rador.

Liviu DragneaFoto: Agerpres

Susținerea lor lasă să se înțeleagă cum speră liderii iliberali ai Europei să se folosească de un proces de reformă a UE pentru a reconfigura blocul în conformitate cu interesele lor. Dacă dl Orban este obsedat de reformarea politicii de migrație a UE iar dl Dragnea de controlul sistemului judiciar, ambii lideri caută mai multă suveranitate națională și mai puțină supraveghere de la Bruxelles. Dl Macron, care se consideră un apărător al unei Europe liberale și integrate, a anunțat săptămâna aceasta o serie de propuneri menite, afirmă el, să unifice UE.

Propunerile lui includ o forță de grăniceri comună și o agenție de azil europeană pentru statele din spațiul fără pașapoarte Schengen, sub autoritatea unui consiliu de securitate; un Consiliu European de Securitate cu atribuții externe, care să includă și Regatul Unit; precum și inițiative contra schimbării climei. Dl Orban a afirmat că el crede că propunerile „pot marca începutul unei dezbateri europene serioase”.

„La detalii, evident, avem diferențe de opinie, dar cu mult mai important decât aceste opinii diferite este ca această inițiativă să fie un început bun pentru un dialog serios și constructiv privind viitorul Europei”, a declarat premierul ungar pentru Reuters. Dl Orban este unul dintre cei mai feroce opozanți ai imigrației în UE și a construit un zid la granița sudică a Ungariei cu Serbia după ce un milion de refugiați și solicitanți de azil traversaseră țara în 2015.

De atunci, el s-a ciocnit repetat cu Bruxelles-ul pe tema politicilor de azil, fiind improbabil ca el să accepte viziunea lui Macron privind o „unică politică de azil cu aceleași reguli de acceptare și respingere”. Într-un interviu acordat ziarului german Die Welt, dl Orban a cerut un „consiliu foarte puternic” compus din miniștri de interne ai statelor Schengen, în care experții, iar nu politicienii, să stabilească politica de migrație.

Răspunsul ceva mai cald dat de dl Orban dlui Macron vine după ce purtătorul de cuvânt al guvernului său îl criticase pe președintele francez, calificându-l drept „politician pro-imigrație”. Edit Zgut, analistă de politici la Academia Poloneză de Științe, a observat că declarația dlui Orban e făcută în contextul unei „lupte pentru putere” în interiorul Partidului Popular European (PPE) - grupul paneuropean care include și formațiunea Fidesz a dlui Orban.

Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, l-a criticat pe dl Orban pentru instigarea unei campanii cu afișe publicitare împotriva lui Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei, și el tot membru PPE. Zsuzsanna Vegh, cercetătoare asociată la Consiliul European pentru Relații Externe, a remarcat că purtătorul de cuvânt al guvernului a publicat ulterior noi mesaje pe Twitter, în care aproba inițiativa dlui Macron.

Acest fapt „semnalează că în actuala situație tensionată dl Orban încă mai încearcă să intre în grațiile dlui Weber”, a declarat ea. Dl Dragnea, care nu poate ocupa funcția de premier datorită unei condamnări penale pentru corupție, s-a declarat într-o postare pe Facebook de acord cu multe dintre ideile dlui Macron. „Total de acord cu reforma spațiului Schengen, care ar trebui să includă toate Statele Membre, și în special România, care oferă o graniță securizată cu Orientul Mijlociu”, a scris el.

România, care a aderat la UE în 2007, vrea să intre în spațiul Schengen, unde cetățenii statelor membre pot călători fără pașaport.