Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a respins joi o posibilă intervenţie militară în Venezuela şi a apreciat că o eventuală arestare a preşedintelui interimar autoproclamat Juan Guaido ar constitui 'o declaraţie de război politic', transmite vineri EFE, potrivit Agerpres.
Tajani a insistat la ONU asupra recunoaşterii acordate de instituţiile europene opozantului Juan Guaido ca preşedinte interimar autoproclamat, apreciind că actul de autoproclamare al opozantului venezuelan respectă prevederile constituţionale, în contextul în care realegerea lui Nicolas Maduro în funcţia de şef al statului nu a fost nerecunoscută de comunitatea internaţională.
Antonio Tajani l-a acuzat pe Nicolas Maduro că este mai interesat de putere decât de situaţia cetăţenilor care, în cea mai mare parte, nu îl susţin, şi a a reiterat cererea sa privind organizarea de alegeri.
Preşedintele Parlamentului European a făcut aceste declaraţii după întâlnirea cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, cu care a discutat despre "cele mai importante chestiuni", calificând întâlnirea ca fiind foarte pozitivă.
Pe lângă criza din Venezuela, au mai fost abordate în cadrul întrevederii de la New York situaţia din Guatemala, dar şi conflictul din Libia sau cel apărut recent între India şi Pakistan. Antonio Tajani a reiterat angajamentul instituţiilor europene de a colaborare cu ONU pentru soluţionarea acestor problematici.
Întrebat despre conflictul israeliano-palestinian, Tajani a evocat soluţia "celor două state" şi a denunţat creşterea antisemitismului în Europa, calificând-ul drept "inacceptabil".
Întrebat în legătură cu controversa generată de interzicerea unei conferinţe a fostului lider catalan Carles Puigdemont prevăzută să aibă loc în clădirea Parlamentului din Bruxelles, Tajani a declarat că nu se află "la ordinele nimănui", răspunzând doar în faţa propriei conştiinţe.
Puigdemont şi actualul şef al guvernului autonom catalan Quim Torra l-au acuzat pe preşedintele Parlamentului European de cenzură şi de faptul că ar fi o marionetă a dreptei spaniole şi a ministrului de externe Josep Borrell. Conferinţa, care îşi propunea să sprijine inculpaţii în procesul intentat la Madrid celor 12 lideri catalani secesionişti, nu a mai avut loc din motive de securitate, după atacul unui grup de susţinători ai separatiştilor catalani asupra sediului biroului Parlamentului European din Barcelona.
