Angela Merkel şi Emmanuel Macron se vor întâlni la Paris. O nouă întrevedere între cei doi lideri menită să reafirme consolidarea axei franco-germane care s-ar putea dovedi crucială pentru viitorul Uniunii Europene, având în vedere că Brexit-ul se află în impas, alegerile europene se apropie, iar Germania (cu politica sa industrială şi comercială) este atacată de Statele Unite ale Americii, potrivit Il Giornale, citat de Rador.
O reapropiere a Franţei şi Germaniei, cu o adevărată suprapunere a politicilor strategice ale celor două ţări, a devenit evidentă mai ales graţie fuziunii celor două sisteme industriale. Pentru că acesta este de fapt punctul central de pe agenda acestei întâlniri. Aşa cum a explicat 'Il Giornale', guvernele de la Berlin şi Paris sunt orientate spre o convergenţă a politicii industriale cu scopul de a revizui regulile privind concurenţa în Europa, de a consolida cooperarea creând "campioni" industriali şi tehnologici, care vor avea scopul să sfideze China şi Statele Unite.
În final, ordinea de zi se va concentra pe discutarea politicii euro-atlantice, cu cele două ţări pregătite să-şi consolideze cooperarea şi în funcţie de provocarea pe care Donald Trump o reprezintă pentru axa franco-germane. Administraţia SUA a lansat de mai mult timp mănuşa politicii industriale şi comerciale germane. Asta în timp ce Macron s-a angajat de ceva timp într-o politică mult mai dură şi mai rece faţă de Statele Unite, mai ales în domeniul strategic.
"Europa va fi puternică dacă Germania şi Franţa au idei comune puternice. Sunt necesare idei puternice şi inovatoare", a declarat Angela Merkel după întâlnirea de la Palatul Elysee. Iar ideea este că cele două state vor să-şi unească forţele pentru a pune în aplicare unul dintre punctele cheie ale Tratatului de la Aachen, care urmăreşte să se asigure că Franţa şi Germania îşi unesc forţele pentru a decide înainte regulile care vor fi discutate apoi în Europa.
În substanţă, obiectivul este cel de a uni cele două diplomaţii în aşa fel încât axa franco germană să vorbească cu o singură voce. Şi să decidă de fapt destinul Uniunii Europene. Ceea ce practic, înseamnă formalizarea unei realităţi deja existente. Macron a reiterat astăzi că "după semnarea Tratatului de la Aachen am făcut deja progrese considerabile." Şi, împreună cu cancelarul a spus că o reînoire a axei franco-germană reprezintă condiţia necesară pentru progresul Europei.
Chestiunea este extrem de importantă nu numai pentru Uniunea Europeană în general, dar şi pentru Italia. În primul rând pentru că Berlinul şi Parisul se unesc pentru a decide soarta întregului continent. Şi acest lucru ridică o serie de întrebări cu privire la felul în care poate rezista UE într-un moment în care aceste două state conduc de fapt propria strategie care nu reprezintă (şi nici nu poate face acest lucru) ordinea de zi pentru restul statelor europene. Greutatea acestei axe mută Europa în funcţie de interesele Franţei şi Germaniei, însă nu se poate spune că ceilalţi parteneri europeni au programe identice sau convergente. De altfel, este destul de clar că axa franco-germană urmăreşte numai propriile interese.
Cealaltă problemă priveşte Italia, care, practic, a fost exclusă din această alianţă, în ciuda faptului că reprezintă cea de-a doua cea mai putere manufacturieră din Europa. Astăzi, Viktor Elbling, ambasadorul Germaniei la Roma, în timpul unui interviu acordat pentru Adnkronos live a declarat: "Relaţia dintre Italia şi Germania este strategică". Şi a adăugat că "întrevederile dintre cei doi şefi de guvern sunt foarte dese, cei doi se înţeleg bine", referind-se în special la întâlnirea de la Davos dintre Giuseppe Conte şi cancelarul german de la Davos.
Numai că în spatele acestor cuvinte se află o realitate diferită. Italia are relaţii industriale şi economice atât cu Franţa, cât şi cu Germania. Însă cele două ţări continuă să coopereze între ele excluzând Roma din orice acord care poate decide soarta Europei. Şi mai presus de toate, continue să lezeze interesele italienilor.
