Un tribunal olandez a aprobat decizia de suspendare a alocațiilor sociale de care beneficia un bărbat musulman din cauza refuzului acestuia de a-și rade barba, pe motive religioase, în timpul instruirii pe care o primea pentru o slujbă, scrie The Guardian.

HotNews.roFoto: Hotnews

Bărbatului, al cărui nume nu a fost dezvăluit, i-a fost oferit un post de îndepărtare a azbestului și ulterior a fost informat că va trebui să se bărbierească pentru a putea participa la training-ul de formare.

Când acesta a refuzat, invocând convingeri religioase, consiliul municipal al orașului Amersfoort a suspendat plățile atât pentru el, cât și pentru soția sa timp de o lună în cadrul programului Participatiewet, care prevede un venit minim pentru fiecare rezident legal din Olanda.

Acesta a atacat decizia în justiție, unde a susținut că suspendarea alocațiilor constituie o încălcare a articolului nouă din Convenția europeană privind drepturile omului, care protejează dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie.

Consiliul a susținut că exista pericolul ca particulele de azbest să rămână în barba bărbatului, ceea ce ar fi dăunat sănătății sale. Ei au adăugat că părul său facial ar avea un impact și asupra eficienței măștii respiratorii pe care acesta ar trebui să o poarte.

Bărbatul a argumentat că era dispus să poarte o mască respiratorie alternativă, disponibilă pe piață, potrivită pentru cei cu barbă, dar instanța a ajuns la concluzia că training-ul necesita utilizarea unui anumit tip de mască.

Curtea de apel a hotărât că decizia a fost "fără îndoială o încălcare a dreptului la libertatea religioasă", însă acest lucru poate fi tolerabil dacă exista un temei juridic.

În motivarea deciziei, judecătorii au arătat că s-a ținut seama de lipsa oricărei perspective de angajare, având în vedere istoria bărbatului, care a fost și închis, în trecut, problemele psihologice și dependența sa de jocurile de noroc.

“Din cauza refuzului de a participa la training, solicitantul nu a folosit o oportunitate garantată de a avea acces la piața muncii. Drept urmare, a pus presiune pe fondurile publice în detrimentul celor care, din solidaritate, suportă costurile finanțării Participatiewet”, au argumentat magistrații.

Judecătorii au decis prin urmare că suspendarea plăților a fost "considerată necesară în interesul protecției drepturilor și libertăților celorlalți".

Sistemul de protecție socială din Olanda a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, ceea ce a dus la o scădere a șomajului de la 6,9% în 2014 la aproximativ 3,9% în prezent, nivelul dinaintea crizei financiare. Dar majorarea reală a salariilor a fost lentă, concomitent cu creșterea contractelor de angajare pe termen scurt.