Guvernul austriac dorește să introducă detenția preventivă pentru solicitanții de azil periculoși. Porţile închisorii ar trebui să fie deschise pentru migranții "care miros a infracțiune", chiar și fără un ordin judecătoresc și fără să fi comis vreun delict. Ei vor fi ''judecaţi şi consideraţi'' periculoși de către funcţionarii ministerului, iar judecătorul va interveni doar mai târziu, atunci când ei se vor afla deja în spatele gratiilor. Cancelarul Sebastian Kurz, de la ÖVP, a anunțat că Ministerul de Interne și Ministerul Justiției vor lucra împreună la un proiect de lege în acest sens, potrivit La Stampa, citat de Rador.
Cu toate acestea, lucrurile nu sunt îndeajuns de clare în privinţa criteriilor care ar putea conduce la detenția preventivă. În același Minister al Afacerilor Interne, condus de Herbert Kickl, un susținător ferm al dreptului la azil, se admite că nu există un studiu de caz predefinit pentru a evalua prototipul "imigranților periculoși" fără ca aceştia să fi comis vreo infracțiune. Premisele vor consta în identificarea "suspiciunilor concrete în baza cărora solicitantul de azil ar fi predispus să comită un delict" (de exemplu, un indiciu în acest sens ar fi cazierul judiciar) după care va interveni "evaluarea unui judecător". Pentru a introduce detenţia preventivă pentru solicitanții de azil, ar trebui schimbată şi Constituția, ceea ce ar necesita votul a două treimi din parlament.
Potrivit lui Kickl, reforma nu încalcă directivele europene. Și este necesară ''în unele cazuri, pentru a garanta securitatea națională și ordinea publică". Un episod care ''dă apă la moară'' acestei legi este gestul violent comis de o persoană în vârstă de 34 de an cu pașaport turcesc, care, la începutul lunii februarie, l-a înjunghiat mortal pe directorul biroului Serviciilor Sociale din Dornbrin, în Voralberg. Asasinul era un solicitant de azil cu multe infracțiuni penale, avea interdicţie de şedere din 2009, însă, la începutul anului 2019, se întorsese ilegal în Austria și ceruse să fie acceptat ca refugiat.
Propunerea a declanșat imediat o serie de polemici la Viena și a întâmpinat rezistența opoziției social-democrate și pe cea a asociațiilor, care vorbesc despre încălcarea drepturilor fundamentale. Alexia Stuefer, vicepreședinte al Asociației Avocaților Apărării, descrie planurile Ministerului de Interne ca fiind "o infracțiune fără precedent", pe motiv că Kickl a pus sub semnul întrebării "cultura postbelică a drepturilor omului". Sunt și unii care au comparat propunerea cu ''legile speciale'' ale celui de-al Treilea Reich, care prevedeau încarcerarea opozanţilor regimului . Din 1933, evrei, comuniști și reprezentanți ai sindicatelor au fost capturați și apoi întemnițați în lagărele de concentrare.
Închisoarea preventivă există şi în Germania, în scopul de a preveni infracțiunilor. La Berlin, o persoană poate fi arestată pentru o perioadă de cel mult patru zile, iar în Saxonia Inferioară, timp de zece zile. Austria nu face decât să-și continue politica tot mai rigidă față de migranți, urmând exemplul țărilor din grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia), care de ani de zile nu acceptă cotele de redistribuire a migranților cerute de Uniunea Europeană. În Ungaria, în special, refuzul migranților a devenit un caz prin aprobarea, în luna iunie, a unui pachet de reforme numite "legi stop-Soros", care prevăd sancțiuni împotriva oricui, a ONG-urilor sau a persoanelor fizice care îi ajută în vreun fel pe migranți, chiar dacă doar oferindu-le un simplu sandwich pe stradă. Guvernul Orbán a impus şi o majorare de 25% a taxelor pentru ONG-urile finanţate din străinătate.
