Populația minoritară uigură musulmană din provincia chineză Xinjiang numără cel puțin 11 milioane de locuitori, dar foarte probabil este considerabil mai mare. Gândiți-vă, așadar, la amploarea aparatului de supraveghere a uigurilor, în lumina recentei scurgeri în presă a unei baze de date care arată că aproximativ 2,5 milioane de persoane din Xinjiang sunt monitorizate de camere de luat vederi și de alte dispozitive, care în decurs de 24 de ore generează peste 6,6 milioane de coordonate GPS, multe dintre ele etichetate cu locuri precum „moschee” sau „hotel”, potrivit Washington Post, citat de Rador.
Victor Gevers, cercetător în domeniul securității la GDI Foundation, asociație non-profit pentru apărarea libertății internetului, a fost cel care a găsit baza de date, proprietate a companiei chineze SenseNets care furnizează poliției sisteme de recunoaștere facială și alte tehnologii de monitorizare. Compania lăsase baza de date nesecurizată, dar a închis-o odată ce dl Gevers s-a interesat de ea.
Ea cuprinde date precum numere de identificare, sex, naționalitate, adresă, data nașterii, fotografii, loc de muncă și camerele de luat vederi sau alte dispozitive de supraveghere pe lângă care a trecut o persoană. Dl Gevers apreciază că peste un sfert dintre persoanele incluse în baza de date par a fi de etnie uigură, deși sunt incluși și chinezi Han și alte etnii. Datele ne oferă o nouă ocazie de a trage cu ochiul la lumea din ce în ce mai întunecată din Xinjiang, provincie pe care autoritățile chineze au transformat-o într-o zonă de represiune.
Pe lângă supravegherea electronică și fizică omniprezentă, se estimează că un milion de uiguri și musulmani de altă origine turcică au fost încarcerați în lagăre de concentrare unde, conform martorilor, sunt „spălați pe creier” pentru a-și uita cultura și limba tradițională. Conform lui Xiao Qiang, directorul Counter-Power Lab din cadrul Școlii de Informație din Berkeley din cadrul Universității California, Xinjiang reprezintă o fereastră către viitorul Chinei, „prima linie a frontului” testării supravegherii bazate pe date, care ulterior s-ar putea răspândi cine știe până unde.
Dl Xiao scria luna trecută în Journal of Democracy că China sub președintele Xi Jinping încearcă să pună la lucru puterile inteligenței artificiale pentru a procesa tot felul de date obținute prin supraveghere, inclusiv recunoaștere facială și sisteme ce pot monitoriza sexul, îmbrăcămintea, maniera de mers și înălțimea trecătorilor, precum și recunoașterea vocală, pe lângă crearea unei baze de date ADN.
Interpelată de New York Times despre utilizarea tehnologiei sale pentru construcția unei baze de date ADN, o companie din Massachusetts pe nume Thermo Fisher a declarat că pe viitor nu va mai vinde echipamente în Xinjiang. Congresul dezbate acum măsuri legislative care îi vor expune și vor pune presiune pe aceia care ajută China să comită abuzuri. Obiectivul Chinei este acela de a utiliza respectivele tehnologii pentru a suprima dizidențele și pentru a prezice și nimici din fașă orice contestare a controlului puterii de către Partidul Comunist.
În Xinjiang, supravegherea este parte a unei politici de genocid cultural. Pe lângă camere și lagăre, afirmă dl Xiao, guvernul a emis instrucțiuni pentru colectarea de probe ADN de la toți locuitorii provinciei cu vârste cuprinse între 12 și 65 de ani. Atunci când George Orwell și-a publicat romanul „1984”, în urmă cu șapte decenii, el părea un avertisment sumbru privind o viitoare distopie sub domnia poliției gândirii și controlului autoritar.
Astăzi, o asemenea lume devine realitate în Xinjiang. Suntem de acord cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului care au cerut Consiliului ONU pentru Drepturile Omului ca la ședința sa de luni să lanseze o misiune internațională de informare în Xinjiang pentru a expune acest experiment alarmant în materie de control al comportamentului uman de către stat.
