Partidul Socialist pro-Rusia a câstigat cele mai multe locuri la alegerile din Moldova, dar a ratat cu puţin obţinerea majorităţii, punând ţara est-europeană în faţa unei perioade de incertitudini politice şi a posibilităţii convocării unor noi alegeri, potrivit rador care citează Financial Times.
Primele proiecţii după votul de duminică sugerau că socialiştii au obţinut 35 de locuri în parlamentul Moldovei care are 101 fotolii, devansând Partidul Democrat aflat la guvernare, favorabil unei strângeri a legăturilor cu Occidentul şi care a cumulat vreo 30 de mandate. Blocul de opoziţie ACUM, care a candidat cu o platformă anticorupţie, s-ar fi plasat pe locul trei cu 26 de locuri.
Blocajul parlamentar creează condiţiile pentru o perioadă de tocmeli politice într-una din cele mai sărace ţări din Europa, flancată de România şi Ucraina şi care este de mult timp subiectul unei dispute între forţele prooccidentale şi cele proruseşti.
Preşedintele Igor Dodon, fost şef al Partidului Socialist şi aliat ferm al preşedintelui rus Vladimir Putin, spusese anterior că dacă alegerile nu vor avea un rezultat clar, el va convoca un nou scrutin şi duminică a reiterat că există un "risc înalt" ca în următoarele luni să aibă loc alegeri anticipate.
Moldova, fostă republică sovietică, a încercat în ultimul deceniu să dea un impuls legăturilor sale cu Occidentul şi a convenit un acord de asociere cu UE în 2014.
Însă între timp relaţiile cu UE au devenit tensionate, pe fondul preocupărilor de la Bruxelles, că Moldova nu reuşeşte să îndeplinească reforme. Forţele politice pro-europene ale ţării au fost de asemenea profund discreditate de scandalurile de corupţie şi de furtul miliardului de dolari — la vremea respectivă echivalentul a aproximativ o optime din PIB - din băncile ţării, în 2014.
Analiştii spun că scrutinul de duminică nu a modificat fundamental balanţa geopolitică din ţară şi că pentru mulţi alegători preocupările legate de nivelul de trai şi de corupţie au lăsat în urmă întrebarea privind orientarea ţării spre est sau vest.
“La alegerile prezidenţiale din 2016, oamenii au votat realmente pentru est sau vest. De data aceasta, a fost mai degrabă un vot de protest al populaţiei”, spune Victoria Bucataru, de la institutul Foreign Policy Association of Moldova.
“Deşi autorităţile spun că Moldova se dezvoltă economic, acest lucru nu este simţit de cetăţenii de rând. Sărăcia sporeşte şi acest lucru este cu adevărat resimţit de oamenii care trăiesc în regiuni... De asemenea, constatăm elemente de capturare a statului. Sistemul administrativ nu lucrează cu adevărat în favoarea cetăţenilor, ci lucrează în favoarea elitei aflate la guvernare.”
Observatorii internaţionali, inclusiv Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa, au spus, într-un raport preliminar dat publicităţii luni, că deşi “alegerile au fost competitive şi drepturile fundamentale au fost în general respectate”, campania a fost “pătată de alegaţii de presiuni asupra angajaţilor publici, indicii puternice de cumpărare de voturi şi deturnare a resurselor de stat”.
Acuzaţiile urmează după o campanie marcată de alegaţii de fapte reprobabile. Săptămâna trecută, doi politicieni de la blocul ACUM au susţinut că erau otrăviţi din ordinul autorităţilor moldovene; acest lucru a fost rapid dezminţit de democraţii aflaţi la guvernare.
Între timp, Facebook spunea cu două săptămâni în urmă că a eliminat peste 200 de conturi cu “comportament neautentic coordonat” care vizau oameni din Moldova înaintea votului.
“Deşi oamenii din spatele acestei activităţi au încercat să-şi camufleze identitatea, verificarea noastră manuală a constatat că o parte a acestei activităţi ducea la angajaţi ai guvernului moldovean", a afirmat Facebook într-o declaraţie.
Guvernul a spus atunci că salută iniţiativele de combatere a ştirilor false, dar a negat că ar fi avut cunoştinţă de conţinutul conturilor angajaţilor de stat, conform Reuters.
