Unii salută o politică de susținere a familiilor, alții refuză să aducă pe lume "copii pentru Orban": Ungaria vrea să stimuleze natalitatea cu ajutorul stimulentelor fiscale, invocând apărarea valorilor tradiționale, scrie AFP. Vocile critice denunță însă transformarea femeilor în prizonierele unui "program de reproducție" națională.
Vârf de lance în lupta împotriva imigrației în Europa, premierul ungar Viktor Orban se prezintă drept campionul redresării demografice într-o țară amenințată cu îmbătrânirea populației.
"Vrem copii ungari. Pentru noi, a accepta migrația înseamnă a capitula", spunea acesta, în 10 februarie, în discursul anual adresat națiunii, anunțând o nouă baterie de măsuri pentru a încuraja familiile să aibă copii.
Cu acest "plan de acțiune pentru protecția familiei", care se adaugă primelor stimulente din 2016, Ungaria se laudă că este ţara europeană care cheltuiește cel mai mult pentru politica familială.
Există o urgență: Ungaria pierde locuitori din 1981, iar populația actuală de 9,7 milioane de locuitori ar putea ajunge la 6 milioane în 2070, potrivit proiecțiilor naționale. Iar țara suferă deja de penurie de forță de muncă.
După o primă serie de ajutoare pentru cuplurile tinere care voiau să-și cumpere o locuință, noile măsuri accelerează procesul:
- femeile sub 40 de ani care se căsătoresc pentru prima oară pot pretinde un credit subvenționat de 10 milioane de forinți (32.000 euro)
- cele care au patru copii vor fi scutite total de impozitul pe venit
- guvernul va ajuta familiile cu mulți copii să cumpere o mașină și promite 21.000 de locuri în creșe.
Natalitate în creștere
"Cu 10 milioane de forinți, soțul meu și cu mine putem cumpăra un apartament pentru a ne muta de la părinții mei", spune Nora Koszeghy, o învățătoare de 24 de ani, mamă a unei fete.
"Voiam o soră sau un frate pentru Juli. Acum ar putea fi doi sau chiar trei, cine știe", adaugă tânăra femeie, ca majoritatea ungurilor, care spune că susține noile măsuri.
Prima salvă de stimulente a dat roade, asigură guvernul: dacă în 2010 o femeie avea, în medie, 1,25 copii, acum cifra se apropie de media europeană de 1,6. Viktor Orban, tată a 5 copii, vizează pragul de 2,1, necesar pentru înlocuirea generațiilor. Între 2010 și 2107, numărul căsătoriilor a crescut de la 35.000 la 52.000.
Această creștere a ratei fecundității "este mai degrabă datorată ieșirii din criza economică", care a lovit Ungaria începând cu 2008, crede însă un expert al Biroului ungar pentru statistici, care a preferat însă să-și păstreze anonimatul.
"Există probleme mai importante, precum emigrarea a 500.000 de persoane din 2010 și, pe termen scurt, scăderea numărului de femei" care pot avea copii, adaugă el.
De ofensiva guvernului Orban vor profita în special cei din clasele medii și superioare, care pot contracta și suporta un credit, spun analiștii, în condițiile în care cei mai săraci, și în special importanta comunitate de țigani, vor rămâne în afara programelor.
La semnele de întrebare legate de eficiența dispozitivului se adaugă rezervele asupra aspectelor ideologice, care "reflectă un punct de vedere profund conservator și tradiționalist" unde "munca femeilor se face în detrimentul maternității", afirmă Dorottya Szikra, sociolog la Academia ungară de științe.
Și tații?
Faptul că măsurile vizează mamele, fără a menționa rolul taților, pare să facă din femei prizonierele unui "program de reproducere", avertizează criticii.
În cazul unui credit de 32.000 de euro, este prevăzută anularea în totalitate a datoriei la nașterea celui de-al treilea copil.
De la anunțarea stimulentelor, caricaturile au înflorit pe rețelele sociale ungare, pornind de la tema "Povestea slujitoarei", serial de televiziune care prezintă imaginea unei omeniri lovite de criza nașterilor și unde femeile încă fertile sunt obligate să aibă copii.
"Nu vreau să fac copii pentru Viktor Orban", afirmă Sarolta Szekely, o ziaristă de 35 de ani.
"Calitatea educației și a sănătății publice, nivelul de venituri sunt condiții mai importante", continuă această femeie, care este celibatară.
"Acest tip de politică va afecta autonomia pentru care femeile au luptat timp de decenii", a criticat pe Twitter ministra suedeză a Afacerilor sociale Annika Strandhall, care vede în acest program "reminescențe ale anilor 1930".
9
13
