România a făcut o figură urâtă atât Bulgariei, cât şi ei înşişi. Anul trecut, a demis-o pe procuroarea-şefă de la DNA, Laura Kövesi, pentru a scăpa de ambiţia nemiloasă a acesteia de a vâna "capetele" corupte, iar acum, ea s-a întors ca favorită pentru postul de procuror-şef european. Din noua sa poziţie, mai înaltă, ea va continua să îi urmărească nu doar pe corupţii din patria sa, ci şi din întreaga UE, inclusiv din Bulgaria - ţară care respinge "modelul european" de combatere a corupţiei, scrie SEGA.bg, citat de Rador.
În 2015, ziarul britanic "The Guardian" a descris plastic ce reprezintă acest model și atât de inspirata sa promotoare. Sub titlul „Pentru a lua scalpul: femeia care conduce războiul românesc împotriva corupției", ziarul a scris: "Numeroşi politicieni, primari, judecători și procurori au făcut obiectul luptei împotriva corupției ca nicăieri altundeva în Europa de Est și în lume. Și acest lucru se datorează liniștitei și modestei procuroare-şef Laura Kövesi, care adună scalpuri". Ţi se face piele de găină, dacă ai citit cumva „Winnetou“ de Karl May, unde scrie: "A trebuit să rămân cu ochii deschişi acă nu voiam ca, după o noapte înfășurat într-o pătură, dimineața, să mă trezesc fără scap pe veşnicele câmpii ale vânătorii". Premierul bulgar Boiko Borisov a recunoscut că e cartea lui preferată.
Acum urmează o încercare grea
Până la sfârşitul lunii, el trebuie să decidă pe cine va susţine pentru şefia noului Parchet European, care îşi va începe activitatea la sfârşitul anului 2020. Sarcina acestuia va fi să îi ancheteze pe cei care fraudează fonduri europene, având mult mai multe atribuţii decât actualul OLAF, obositul serviciu de pe lângă Comisia Europeană pentru combaterea fraudelor financiare. Primul scandal bulgăresc de la OLAF, "Stoikov-Nikolov", s-a termitat fără sentinţe de condamnare, cu toate că complicii germani ai celor doi bulgari au primit sentinţe cu executaree. OLAF nu a putut face nimic, pentru că are doar funcţii de informare, bazându-se pe sistemele proprii de justiţie. Serviciul procurorului european va avea însă obligaţia şi dreptul de a formula acuzaţii în faţa tribunalelor naţionale şi va "depăşi" serviciile naţionale ale procuraturii (conform exprimării procurorului general Sotir Ţaţarov, al cărui mandat expiră peste mai puţin de un an).
Să ne imaginăm situaţia în care premierul "şi-l alege singur" pe procurorul-general, pentru a-şi asigura liniştea în gestionarea fondurilor de stat şi europene. Dacă decide să-şi unmple mâinile cu aur (pe ale sale şi pe cele ale prietenilor săi) prin licitaţii publice cu finanţare europeană - de exemplu, pentru construcţia de autostrăzi - procurorul general nu va putea să îi garanteze un somn liniştit, pentru că premierul s-ar trezi fără scalp a doua zi dacă peste noapte devine procuror european. El (ea) va avea puterea de a coordona anchete ale poliţiei, de a îngheţa şi confisca credite, de a aresta suspecți în afara granițelor naționale. Și, cel mai important: nu va exista o umbrelă pentru nimeni din prietenoasa Comisie Europeană, pentru că procurorul va acţiona în afară şi independent de aceasta - spre deosebire de OLAF, care este o anexă a acesteia.
Perspectiva pare atât de neplăcută, încât trebuie luate măsuri de criză. Nu este o consolare faptul că, până acum, candidații oficiali pentru cel mai înalt post de procuror european sunt în număr de trei. Comisia de selecţie a clasat-o pe româncă pe primul loc, după ce pe listă au existat 24 de candidați. În urma ei sunt francezul Jean-François Bonner (procuror-șef la Reims) și germanul Andreas Ritter (procuror-șef la Stuttgart). Ambii au o îndelungată carieră juridică și calități indiscutabile, dar dacă le căutați numele pe Google, veți găsi date puţine. În schimb, numele tinerei Laura Kövesi (45 de ani) are milioane de rezultate. Chiar și la prima vedere (prima "facie", după cum spun juriştii în limba latină), steaua europeană a acestui concurs este românca. Ea s-a detaşat atât de mult, încât Franța și Germania iau în considerare un compromis, conform căruia să-și retragă candidații și să se poziţioneze în spatele ei.
Ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, care a iniţiat demiterea lui Kövesi, a intrat în panică şi a făcut o nouă greşeală. La doar câteva ore de la decizia comisiei din data de 4 februarie, el a anunţat că se va opune alegerii compatrioatei sale. Astfel, el i-a lipit alte crengi în coroana de spini pe care ea o poartă în Europa ca pe o aureolă strălucitoare.
Iar fosta jucătoare de baschet nu este doar drăgălaşă, ci şi înaltă, deci, aureola ei se vede de la distanţă. Social-democraţii, aflaţi la guvernare în România, tresar amintindu-şi cum Kövesi nu doar că i-a împiedicat să fure, ci i-a băgat şi la închisoare - ceva ce Parchetul bulgar nu ar îndrăzni în priviţa unui premier, a miniştrilor, deputaţilor, magistraţilor de rang înalt, primarilor din marile oraşe, oligarhilor proguvernamentali etc. - intangibili. În martie 2017, când preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Lozan Panov, a invitat-o pe Kövesi să vorbească despre experienţa sa în faţa magistraţilor bulgari, Ţaţarov şi tovarăşii săi de la CSM s-au ascuns. Numai preşedintele Rumen Radev a avut curajul să o primească, însă a fost obligat să afirme că nu vede o cale în Bulgaria pentru "modelul românesc".
În acea perioadă, DNA-ul lui Kövesi se bucura de o încredere de 60% în România, în timp ce parlamentul care se bătea cu ea avea abia 11%. Nu trebuie să uităm că omul puternic din România de azi, preşedintele parlamentului, Liviu Dragnea, are deja două condamnări pentru corupţie şi pentru abuz de putere (a doua este încă în recurs în ultimă instanţă), iar bătălia sa pentru a îşi asigura intangibilitatea, prin schimbarea legislaţiei, continuă. Paradoxal este faptul că legea în România nu îi împiedică pe politicienii condamnaţi să ocupe posturi înalte. După demiterea lui Kövesi, DNA-ul funcţionează prost, încă nu are un titular şi nu se bucură de încredere din partea societăţii civile.
Însăşi fosta procuroare-şefă a demarat, în decembrie 2018, un proces împotriva României, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, deoarece legile din țară nu îi oferă mijloace juridice efective pentru a-şo contesta demiterea. Ea nu insistă să se întoarcă la vechiul său post sau să pretindă despăgubiri, dar prin apelul său la Strasbourg, ea crede că poate determina legiuitorii să ofere o posibilă protecţie magistraţilor afectaţi de urmărirea politică.
Dacă va deveni şefa Parchetului European, ceea ce este foarte probabil, Kövesi nu va rezolva problemele din sistemul politic şi juridic din Bulgaria, însă îl va pune în alertă. De ani de zile, fondurile europene sunt principala investiţie străină din Bulgaria şi sunt un instrument important al guvernanţilor pentru a se "autostimula", favorizând firme apropiate, primării şi mijloace de informare în masă. Semnalul pe care deputata Elena ionceva l-a trimis la OLAF despre o fraudă cu 700.000 de leva, de la Ministerul Culturii, legat de reparaţii la Largo, în Sofia, arată vârful icebergului proastei gestionări guvernamentale a fondurilor europene. Știindu-se că, de când dispune de finanţare europeană, Bulgaria a primit peste 70 de miliarde de leva (35 de miliarde de euro), ceea ce înseamnă de 100.000 de ori mai mult decât ne putem imagina că ar putea ieși din conturi dacă acestea ar fi verificate de persoane suficient de competente. Este important de asemenea şi modul implementării proiectului, pentru că atunci când o autostradă, ornată cu indicatoare albastre care arată că este finanțată de UE, începe să se plieze ca fideaua, se pot pune întrebări suplimentare cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile.
Premierul Boiko Borisov a înţeles bine că din furtul de bani europeni pot apărea mai multe probleme decât din afectarea intereselor naţionale. Memorabilă este înregistrarea dată publicităţii în luna aprilie 2013, în care fostului ministru al agriculturii, Miroslav Naidenov, i se spune: "Asta e o problemă pentru tine. La ce îţi trebuiesc bani europeni?". Altfel, este greu de descoperit cât se fură, pentru că obiectivul fiecărui furt este să nu se vadă. Însă Grupul Verzilor din Parlamentul European s-a străduit să ofere o imagine apropiată şi, la sfârşitul anului 2018, a dat publicităţii un raport conform căruia corupţia mănâncă în Bulgaria 11 miliarde de euro pe an. Datele provin doar din documente europene - ale Comisiei Europene, OLAF, Eurostat, Parlamentului European.
Ce se va cumula în baza de date a viitorului Parchet European? Borisov ştie cel mai bine şi trebuie să aleagă direcţia în care va merge. Indiferent de procurorul-şef pe care şi l-ar lua în locul lui Ţaţarov, vremurile fără griji s-au dus. Îi va permite să îl facă de râs într-un al treilea mandat sau va aprecia că a fost deja suficient?
4
15
