Politica externă a UE mereu recurge la acrobaţii. Şi în epoca Trump echilibrul este mai periclitat ca oricând. Majoritatea clubului european (19 din 28) l-a sprijinit luni ca preşedinte interimar al Venezuelei pe Juan Guaidó, cu legitimitatea necesară pentru a convoca alegeri prezidenţiale, pe care liderul chavist le refuză. Dar, în acelaşi timp, ţările europene profilează o poziţie diferită de cea a Administraţiei Trump, promovând alături de un grup de ţări din America Latină un grup ce contact pentru dialog. UE a definit marja de manevră a lui Guaidó, al cărui dialog cu Bruxelles-ul va depinde de voinţa sa de a conduce o tranziţie către o democraţie deplină în Venezuela, scrie El Pais, citat de Rador.
Înaltul Reprezentant al Politicii Externe a UE, Federica Mogherini, continuă să vadă, în plus, o oportunitate pentru soluţionarea prin dialog a crizei. Iar joi va avea loc, la Montevideo, prima întâlnire a Grupului Internaţional de Contact, impulsionată de UE, pentru a facilita "o soluţionare democratică şi paşnică a crizei din Venezuelam şi subliniez ambele concepte, şi democraţia, şi pacea", a declarat Mogherini, luni. Ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a marcat de asemenea distanţarea de strategia preşedintelui american Donald Trump, care nu exclude o intervenţie militară pentru a debarca pe Maduro. "În nici un caz", a asigurat Borrell, la Bruxelles, nu s-ar sprijini o soluţie militară. Situaţia permite Europei să se distanţeze de recunoaşterea necondiţionată adoptată de SUA de îndată ce Guaidó a profitat de preşedinţia sa la Adunarea Naţională pentru a se proclama, la 23 ianuarie, preşedinte interimar.
Şi echilibristica europeană a reuşit, în treacăt, să pună de acord diferitele sensibilităţi ale celor 28 de parteneri, cu unele declaraţii care au variat de recunoaşterea lui Guaidó, la un simplu sprijin sau chiar la o tăcere mai mult sau mai puţin înclinată spre Maduro. Divergenţele dintre membrii UE au împiedicat-o pe Mogherini să emită o declaraţie în sprijinul ofensivei diplomatice împotriva regimului bolivarian. Mai multe ţări, cu Italia în frunte, au refuzat să aprobe acest text, care necesită aprobare unanimă. Dar cea mai mare parte a UE a optat în mod clar pentru izolarea internaţională a lui Maduro. Luni după-amiază, 19 ţări din UE (Spania, Portugalia, Germania, Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Franţa, Ungaria, Austria, Finlanda, Belgia, Croaţia) au confirmat într-o declaraţie comună că "îl recunosc şi sprijină pe Guaidó (...) pentru a cere alegeri prezidenţiale libere, corecte şi democratice".
Pe margine, din diferite motive, au rămas Italia, Grecia, România (ţara care deţine preşedinţia semestrială a UE), Bulgaria, Irlanda, Slovacia, Cipru şi Malta. În cel mai important caz, cel al Italiei, guvernul de coaliţie este împărţit, Mişcarea 5 Stele respingând recunoaşterea, iar Liga fiind favorabilă. Preşedintele italian Sergio Mattarella a solicitat o aliniere la poziţia europeană, dar această cerinţă nu a fost îndeplinită. Slovenia şi-a anunţat intenţia de a-l recunoaşte pe Guaidó. Dar rezistenţa Italiei nu i-a împiedicat pe principalii parteneri europeni, cu Spania în frunte, să dea un ultimatum pentru recunoaşterea lui Guaidó ca preşedinte interimar, dacă Nicolás Maduro nu convoacă alegeri în opt zile, termen care a expirat duminică seara.
Multitudinea de recunoaşteri europene a venit din toate colţurile continentului şi a inclus guverne de dreapta (Letonia), de stânga (Portugalia) sau liberale (Olanda), şi capitalele euroentuziaste (Berlin şi Paris) şi pe cele eurosceptice (Londra, Varşovia sau Praga). Chiar şi cele mai reticente ţări în a sprijini deschiderea către Guaidó, cum ar fi Austria sau Ungaria, s-au alăturat în ultimul moment. Iar în cursul zilei de luni, până la 19 dintre cei 28 de membri au recunoscut, au susţinut sau au acceptat legitimitatea lui Guaidó de a convoca noi alegeri. Cascada a urmat practic aceeaşi succesiune ca ultimatul din 26 ianuarie. Factorul declanşator a fost o apariţie a primului ministru spaniol, Pedro Sánchez, la ora 10 dimineaţa, la Madrid. Şi dat fiind sprijinul spaniol pentru Guaidó, reacţiile au urmat în majoritatea capitalelor europene, aproape toate prin Twitter, canalul preferat de comunicare al lui Trump.
"Franţa îl recunoaşte pe Guaidó ca preşedinte însărcinat cu convocarea unui proces electoral", a declarat, pe Tweeter, preşedintele francez Emmanuel Macron. "Venezuelanii au dreptul să se exprime liber şi democratic", a subliniat preşedintele, informează Silvia Ayuso. Ministrul de Externe al Regatului Unit, Jeremy Hunt, s-a alăturat la scurt timp după zece dimineaţa, luni, de asemenea pe Twitter.
"Nicolás Maduro nu a organizat alegeri prezidenţiale în limita celor opt zile pe care le-am stabilit. Marea Britanie, la fel ca aliaţii săi europeni, acum îl recunoaşte pe Juan Guaido ca preşedinte constituţional interimar până la alegeri legitime", a scris Hunt, raportează Rafa de Miguel. Maduro a răspuns la 'rafalele' europene cu obişnuita sa retorică anti-imperialistă şi a ameninţat Europa cu revizuirea deplină a relaţiilor bilaterale cu guvernele care l-au recunoscut pe Guaidó, raportează Francesco Manetto. Cel mai dur atac a fost îndreptat împotriva lui Sanchez, pe care l-a care ironizat ca fiind "un papagal care a intrat în serviciul politicii belice a lui Donald Trump".
LA STAMPA: Liderii Europei îl susţin pe Guaidó: Italia rămâne fără aliaţi şi blochează textul comun al UE
"Recunoaşterea lui Guaidó este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei", spune purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Ideea Moscovei este pe aceeaşi lungime de undă cu Mişcarea 5 Stele, care se reflectă pe deplin în poziţia guvernului italian, scrie La Stampa, citat de Rador.
Surse din Liga îl definesc pe Maduro "un dictator", dând de înţeles că doresc "alegeri libere cât mai curând posibil", dar nu spun nimic despre legitimitatea lui Guaidó.
Prin urmare, partidul lui Matteo Salvini susţine poziţia M5S. O neutralitate care place Kremlinului şi care găseşte aprobare în alte opt state europene: sunt pentru nerecunoaşterea lui Guaidó şi Grecia, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, România, Bulgaria şi Irlanda. Cu excepţia Dublinului, este vorba despre un grup de ţări care aparţin unei arii geografice omogene, Europa de Sud-Est. Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la aceste ţări: "Îi îndemnăm să îl recunoască pe Guaidó". Şi Guaidó s-a adresat direct Italiei să o îndemne să "facă acest pas".
IL GIORNALE: Criza din Venezuela: Tajani avertizează: "Guvernul italian trebuie să se alinieze acum la UE"
"Italia trebuie să îşi facă curaj să urmeze sfatul şefului statului şi să îl recunoască pe Guaidò drept preşedinte interimar pentru a putea permite noi alegeri în Venezuela", afirmă Antonio Tajani, mulţumind în numele Parlamentului European, pe care îl conduce, celor 17 ţări care l-au recunoscut deja pe rivalul dictatorului Nicolas Maduro şi cerând, şi în calitate de vice-preşedinte al formaţiunii Forza Italia, ca Italia să urmeze exemplul. Tajani vorbeşte la Rai Radio1, la emisiunea "Un Giorno da Pecora" şi, apoi, în presa străină, şi este foarte dur. Face apel la guvernul italian să se alinieze la UE, după "cuvintele foarte înţelepte" rostite de Sergio Mattarella. Anunţă şi o întâlnire, săptămâna viitoare, la Strasbourg cu premierul Giuseppe Conte: "Sunt supărat şi dezamăgit. Mă simt jignit ca italian. Nu înteleg de ce guvenul italian nu a recunoscut preşedinţia interimară a lui Guaidò în Venezuela şi s-a dat de partea unui dictator brutal precum Maduro", potrivit Il Giornale, citat de Rador.
1
0
