Preşedintele Trump intenţionează să păstreze trupele Statelor Unite din Irak ca să ţină sub observaţie şi să menţină presiunile asupra Iranului vecin, el angajându-se să asigure prezenţa militară americană în zonele de război din regiune chiar dacă începe să retragă forţele din Siria şi din Afganistan, potrivit NY Times, citat de Rador.

Soldati americani in IrakFoto: Agerpres/AP

"Vreau să pot supraveghea Iranul", a declarat dl Trump într-un interviu acordat, duminică, emisiunii "Face the Nation" (În faţa naţiunii") a canalului CBS. "O să urmărim şi o să veghem în continuare şi, dacă apar probleme, dacă cineva caută să producă armament nuclear sau alte lucruri, o să aflăm asta înainte ca ei să înceapă".

Declaraţiile dlui Trump survin într-un moment când, de săptămâni întregi, Statele Unite negociază discret cu Irakul pentru ca sute de comandouri americane şi de soldaţi, care acum se află în Siria, să-şi mute bazele în Irak şi să atace de-acolo poziţii ale Statului Islamic. Şefii armatei caută să-şi menţină presiunile asupra acestei grupări de militanţi, în timp ce preşedintele îşi schimbă radical poziţia faţă de Siria şi faţă de Afganistan, unde tratativele de pace cu talibanii sunt în desfăşurare.

Dar înalţi funcţionari şi diplomaţi americani afirmă că declaraţiile dlui Trump ar putea prejudicia delicatele negocieri din Irak, stârnindu-le irakienilor teama că aceste manevre destinate supravegherii Iranului ar putea prejudicia relaţiile cu Bagdadul şi ar putea slăbi capacitatea Statelor Unite de a riposta în faţa militanţilor Statului Islamic rămaşi în Siria.

Dacă americanii încearcă să mobilizeze mai multe trupe în Irak, se va semnala o întărire a opoziţiei faţă de ei", a declarat Jawad al-Musawi, un membru al parlamentului. "Se semnalează o neîncredere în guvernul american, chiar dacă americanii spun că vin să ne apere în faţa celor din DAESH", a declarat el, apelând la numele arab al Statului Islamic. "Adevăratul motiv pentru care vin este acela de a ataca Iranul".

În vederea păstrării misiunii militare în Siria în pofida ordinului dat de dl Trump vizând retragerea trupelor din această ţară, un plan câştigă tot mai mult teren la Pentagon, iar el vizează mobilizarea unui număr mai redus de forţe pentru operaţiuni speciale care să atace Statul Islamic, care să continue bombardamentele şi să-i susţină pe luptătorii kurzi aliaţi.

Recent, o serie de înalţi oficiali americani au vizitat bazele irakiene, inclusiv baza din Arbil şi baza aeriană Al Asad, precum şi baze mai mici din apropierea frontierei siriene, pentru a vedea dacă actualele operaţiuni americane de acolo ar putea fi extinse chiar dacă trupele se retrag din Siria, după cum afirmă doi oficiali americani. Potrivit declaraţiilor unui politician kurd, un alt oficial american a vizitat cel puţin o bază irakiană din apropierea frontierei iraniene. Într-un mesaj transmis prin email, colonelul Sean Ryan, un purtător de cuvânt al coaliţiei conduse de americani din Bagdad, a declarat că nu deţine vreo informaţie legată de asemenea vizite.

Obiectivul şi etapele retragerii trupelor din Siria s-au aflat printre subiectele discuţiilor purtate, la sfârşitul lunii ianuarie, la Doha, în Qatar, între generalul Joseph L. Votel, şeful Comandamentului Central al Pentagonului, şi principalii săi comandanţi şi consilieri civili. Numeroase detalii rămân încă de stabilit, dar, conform planului existent, luptătorilor kurzi şi arabi li se va permite să păstreze armamentul oferit de americani pentru a se autoapăra - o ripostă dată şi ameninţărilor de ordin militar venite din partea oficialilor turci, care îi consideră pe kurzi inamici, după cum a subliniat un oficial american.

Cel mai probabil, generalul Votel va trebui să vorbească despre retragerea din Siria în faţa congresmenilor, având în vedere că, la o şedinţa de marţea trecută a Comisiei pentru serviciile armate din Senat, mulţi dintre ei s-au declarat alarmaţi de planurile dlui Trump.

În acelaşi timp, mai multe tabere din parlamentul irakian pledează pentru nişte măsuri vizând limitarea strictă a activităţii armatei SUA în ţară, inclusiv zonele în care soldaţii americani pot circula şi durata şederii lor.

Problema reuneşte astfel taberele şiite, care nu îi agreează pe americani, şi în special pe cea condusă de Moktada al-Sadr, un prelat extremist. În prezent, gruparea acestuia dispune de cele mai multe fotolii, împreună cu partidele şiite care au relaţii strânse cu Iranul şi care sunt asociate grupărilor armate cunoscute sub numele generic de Hashid.

Deşi măsurile sunt încă în stadiu incipient, săptămâna trecută, partidul dlui Al-Sadr a anunţat că va aduce problema în faţa parlamentului în luna martie, iar parlamentarii partidului au început deja să discute problema cu celelalte grupuri parlamentare.

Afirmaţiile dlui Trump din interviul acordat celor de la CBS confirmă nişte declaraţii anterioare ale administraţiei sale, potrivit cărora Iranul nu respectă spiritul acordului nuclear din 2015, din care Statele Unite s-au retras - o afirmaţie contrazisă de o analiză a serviciilor americane de informaţii de săptămâna trecută, analiză în care s-a ajuns la concluzia că, cel puţin deocamdată, Iranul nu face demersurile necesare în vederea producerii unei bombe.

Irakul se numără printre zonele din care dl Trump încă nu a promis să-şi retragă rapid trupele. Spre sfârşitul anului trecut, chiar înaintea vizitei sale în această ţară, dl Trump a proclamat victoria asupra Statului Islamic - o concluzie pe care, de atunci, serviciile americane de informaţii au calificat-o drept prematură.

Săptămâna trecută, printr-o declaraţie publică, şefii spionajului l-au avertizat că Statul Islamic va rămâne extrem de periculos.

"În timp ce ISIS e pe cale să sufere o înfrângere teritorială în Siria, gruparea a revenit la războiul de gherilă, continuând să plănuiască atacuri şi să-şi dirijeze susţinătorii din întreaga lume", a declarat Dan Coats, directorul Serviciului Naţional de Informaţii, în faţa comisiei de resort din Senat.