Liniile de luptă se modifică în bătălia politică a Europei dintre Est și Vest. Guverne eurosceptice îi tot sparg nasul Uniunii Europene în ultimii ani, nesocotindu-i autoritatea. UE s-a chinuit să oprească Ungaria să desființeze instituții critice la adresa guvernului, Polonia să epureze judecătorii căzuți în dizgrația partidului de la putere și România să propună o amnistie pentru politicienii condamnați pentru corupție, scrie Wall Street Journal, citat de Rador.

Foto:

Bruxelles-ul a marcat recent oarece puncte, deși, în ciuda tuturor instrumentelor deținute de el, oficialii săi admit din ce în ce mai mult că numai o schimbare a atitudinilor publice în estul Europei poate determina cu adevărat guvernele să schimbe cursul.

Cea mai înaltă instanță a blocului a dispus luna trecută Poloniei să sisteze pensionarea timpurie a judecătorilor Curții Supreme.

Polonia și Ungaria se confruntă cu mari tăieri de fonduri, conform planurilor Bruxelles-ului privind următorul buget UE, în vreme ce țările vestice mai bogate amenință să blocheze finanțările pentru statele care nesocotesc poziția blocului în privința normelor democratice.

Luna aceasta România a preluat președinția rotativă de șase luni a UE, promițând să respecte statul de drept.„Regulile europene cer respectarea statului de drept”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel mai puternic demnitar cu funcție executivă din bloc, cu ocazia lansării președinției României la București. „Compromisul nu poate submina lucrurile esențiale.”

Polonia a raportat joi Comisiei măsurile pe care le ia pentru a pune în aplicare hotărârea din decembrie a Curții Europene de Justiție (CEJ). Un oficial polonez a declarat că guvernul consideră că amendamentele pe care le-a adus legii în cauză sunt suficiente pentru ca Bruxelles-ul să închidă dosarul. Bruxelles-ul încă mai analizează modificările respective, dar mai mulți judecători care ar fi fost forțați să plece s-au întors acum la muncă.

UE a utilizat toate instrumentele pe care le are la dispoziție în lupta ei cu Polonia, al cărei guvern afirmă că repară un sistem judiciar corupt, moștenit din era comunistă, și respinge criticile UE ca fiind un amestec în treburile sale interne.

UE, pe lângă deschiderea procesului la CEJ și amenințarea cu tăierea fondurilor, a declanșat și o procedură fără precedent de sancțiuni împotriva Poloniei, care ar putea lăsa țara fără o parte din drepturile ei de vot în UE și i-ar putea impune și penalități financiare. Parlamentul European (PE) a inițiat o procedură similară împotriva Ungariei.

Miniștrii polonezi au fost nevoiți să-și justifice deciziile într-o serie de întâlniri în spatele ușilor închise cu omologii lor din UE. Oficiali europeni afirmă că presiunea celorlalți membri se poate dovedi eficientă în timp în ce privește prevenirea derapajelor nedemocratice. Însă guvernele de la Varșovia și Budapesta cunosc faptul că UE nu dispune de voturile necesare pentru a le impune penalități serioase.

Lupta va căpăta un caracter chiar și mai public anul acesta, în contextul în care politicienii se pregătesc pentru alegerile din mai pentru PE. Unica instituție UE aleasă direct, concepută pentru a întruchipa principiile democratice ale UE, PE a oferit în schimb în ultimii ani o tribună informală unora dintre cei mai virulenți critici ai UE, între care marele promotor al Brexit-ului Nigel Farage și candidata prezidențială naționalistă din Franța, Marine Le Pen. Observatori de pe tot cuprinsul spectrului politic se așteaptă la o campanie electorală urâtă anul acesta și prezic că forțele anti-Bruxelles își vor extinde baza electorală.

Unii oficiali est-europeni recunosc că regiunea nu s-a lepădat încă de unele practici dubioase ale trecutului ei comunist. „În mod evident avem o problemă de imagine”, a declarat președintele pro-UE al României, Klaus Iohannis, un critic al actualului guvern. „E un lucru de care trebuie să ne ocupăm.”

Guvernele de la Varșovia și Budapesta adoptă un ton mai puțin căit. „Conflictul este acum politizat de către unii oameni de la Bruxelles”, a declarat recent premierul polonez Mateusz Morawiecki. „Fiindcă unii vor să facă din Polonia un țap ispășitor.” O asemenea sfidare i-a îndemnat pe mulți observatori să prezică persistența conflictului.

„Aș pune sub semnul întrebării ideea că Polonia ar pierde bătălia, din orice punct de vedere”, a declarat Maciej Kisilowski, profesor de drept la Universitatea Central-Europeană, o instituție finanțată de filantropul american de origine ungară George Soros, luat în colimator de guvernul ungar. „Suntem pe cale de a stabili un precedent de facto cum că autoritarismul blând este compatibil cu calitatea de membru UE.”

Pentru unele țări vest-europene, acest fapt ar încălca o limită a UE, un club al democrațiilor. Unele se tem că învrăjbirea pe tema statului de drept ar putea deveni în cele din urmă un pericol existențial la adresa unității blocului, la fel ca criza datoriilor grecești ori Brexit-ul.

Articol de Laurence Norman (Bruxelles) și Daniel Michaels (București), cu contribuția lui Drew Hinshaw (Varșovia)

Wall Street Journal (traducere Rador)