Aţi fost vreodată în Irlanda de Nord? Ar trebui să mergeţi - e un loc fascinant. De fapt, dacă ar fi fost mai puţin fascinant - adică, mai puţin complicat - atunci plecarea Regatului Unit din UE ar fi fost mai uşoară. E ceva pentru care ar trebui să ne mulţumiţi sau să ne înjuraţi, scrie The Guardian, citat de Rador.

Irlanda Foto: Captura Google Maps

Înainte de a o vizita, ar trebui să vă familiarizaţi cu geografia de bază a locului. În primul rând, unde se află Irlanda de Nord? E, evident, în Irlanda, dar numai într-o versiune a Irlandei. Se află pe Insula Irlanda, dar nu în cadrul statului care, legal din punct de vedere politic, se numeşte Irlanda. Aşadar, e Marea Britanie? Nu tocmai, nu e pe insula britanică, ci în Regatul Unit - statul care deseori este definit drept Marea Britanie. În consecinţă, se poate spune că se află atât în Marea Britanie, cât şi în Irlanda - într-una, din punct de vedere politic, iar în cealaltă, din punct de vedere fizic. Dar să mai dezvoltăm formularea: nu se află pe Insula Marii Britanii sau în ţara numită Irlanda. Nu e în niciuna, dar, în acelaşi timp, e în amândouă.

Irlanda de Nord se defineşte prin faptul că doreşte să se afle simultan în două locuri fără să fie însă cu adevărat în niciunul. Ceea ce este nemapomenit, pentru că, deşi Irlanda de Nord este o problemă hotărâtoare a Brexitului, în mod ciudat, ea iese din discuţie. E elefantul din încăpere, dar altul decât elefantinul DUP (Partidul Democrat Unionist) şi deloc subtilii săi susţinători în tot acest fiasco - miniştri, parlamentari, jurnalişti şi tot felul de susţinători (adversari şi susţinători deopotrivă) - cu toţii chinuindu-se prea puţin să încerce să îl înţeleagă cu adevărat. Sau să înţeleagă de ce UE, un proiect în esenţă paşnic, să se simtă îndemnată să acţioneze în numele unei regiuni în care pacea s-a stabilit de destul de puţină vreme şi unde încă nu există o reală reconciliere.

Aste ne face să ajungem la "backstop", un substantiv care acum, în mod invariabil, este considerat "controversat" sau este chiar "urât". Dar urât de cine? Cu siguranţă că de DUP şi de European Research Group (ERG - grup radical format din membri conservatori ai Camerei Comunelor, n. red.), dar din motive diferite: DUP îl urăşte din cauză că "backstop"-ul implică perspectiva unei Irlande de Nord care, într-un anume fel, să fie tratată într-un mod deosebit de cel în care este tratată Marea Britanie. ERG se declară şi el foarte jignit, dar unii - mai ales cei care sunt chiar nord-irlandezi - înghit asta cu greu.

Şi din nou ajungem la întrebarea: unde este Irlanda de Nord? S-ar putea să fie în Regatul Unit, dar se pare că asta se uită destul de uşor la Londra, unde cei mai mulţi luptă să se pună de acord asupra locului pe care îl guvernează. Unii consideră că lupta e fără leac, dar dacă e aşa, asta e cumva de înţeles. Niciunul dintre partidele importante din Regatul Unit nu este bine orgnizat în Irlanda de Nord. Îngrijorările obscure şi psihologia tribală precumpănesc.

Chiar şi acum, nici presa şi nici parlamentul nu discută prea mult despre Irlanda de Nord: "backstop"-ul şi "frontiera" sunt nişte cuvinte-cod pentru "probleme", se discută puţin despre problema însăşi sau de ce ar necesita ea o soluţie. Din nou, câte ceva din toate astea e de înţeles, complexitatea Irlandei de Nord este "plicticoasă". Dar la fel de "plicticos" este şi repetatul refuz al Londrei de a observa ceva fundamental, şi anume, că majoritatea nord-irlandezilor par să sprijine "backstop"-ul, în pofida opoziţiei DUP.

În arhiva digitală a Northern Ireland Screen se află un vechi film de promovare turistică datând din anii '50. Filmul fiind destinat pieţei engleze, o tânără, pe nume Anne, le vorbeşte privitorilor despre frumuseţile de la Giant's Causeway şi din Munţii Mourne, despre căldura oamenilor din Ulster. Pe măsură ce aparatul de filmat se deplasează spre Marea Irlandei, un ultim gând despre Irlanda de Nord se face auzit: "Un loc ciudat de... altfel, aproape o ţară străină". Aproape. (traducere Rador)