Există baruri cu numele său, faima lui este sărbătorită pe tricouri și căni, chipul lui decorează pereți: Vladimir Putin a fost primit, joi, ca un "superstar" în Serbia, aliatul său în Balcani. "Să-l primim pe Putin": sârbii au fost invitați să participe la o paradă de bun venit, din centrul Belgradului până la Biserica Sf. Sava, unul dintre cele mai mari lăcaşuri de cult ortodox din lume, a cărui renovare a fost finanțată parţial de gigantul gazelor naturale Gazprom și unde ei îl vor aclama pe președintele rus, însoțit de omologul său Aleksandar Vucic, scrie La Libre, citat de Rador.
Popularitatea lui Putin este uriaşă în Serbia
Deși aspiră să adere la Uniunea Europeană, Belgradul refuză să se alăture sancțiunilor internaționale impuse Rusiei după anexarea Crimeii. Pe lângă un atașament istoric față de "marele frate slav ortodox", acest entuziasm este rezultatul sprijinului Moscovei în problema Kosovo, a cărui independenţă sârbii nu o acceptă.
Veto-ul rus exclude orice aderare la ONU a acestei foste provincii, asupra căreia Serbia și-a pierdut controlul după o campanie de bombardamente NATO în 1999. "Kosovo este Serbia, Crimeea este Rusia", putem citi câteodată pe străzile din Serbia.
Conștient de popularitatea vizitatorului și confruntat cu o serie de demonstrații ale opoziției, omul forte de la Belgrad, Aleksandar Vucic, a descris, luni, pe canalul privat Pink TV (pro-guvern), relațiişe foarte strânse pe care le are cu oaspetele său. "Când m-am dus acasă la el să-i dăruiesc o icoană, m-a primit la ora 22:45, eram singuri și el cânta la pian".
Căldura primirii belgrădene nu va ascunde însă recentele eşecuri ale Rusiei în Balcani. Moscova nu a reușit să împiedice aderarea Muntenegrului la NATO în 2017, o cale pe care a pornit şi Macedonia acum. Dacă Skopje va reuși, toate țările învecinate cu Serbia vor fi în sfera NATO, cu excepția Bosniei. Motivul: veto-ul componentei sârbe a acestei țări multicomunitare, al cărei lider politic, Milorad Dodik, va avea o întâlnire cu Vladimir Putin.Marţi, în presa sârbă, acesta din urmă a denunțat voința de dominație a occidentalilor în Balcani, "un factor important de destabilizare".
Pentru Maxim Samorukov, un analist din Rusia de la Centrul de Politici Internaționale Carnegie, vizita este mai importantă pentru Serbia: "Balcanii ca atare nu au mare importanță" în ochii Moscovei și nu reprezintă "o prioritate a politicii externe rusești ".
Vladimir Putin caută "prestigiul politic" și arată că există o "influență rusă în toate părțile globului". "O țară europeană care prezintă Rusia ca partener la fel de important ca și restul Europei, desigur, îi face plăcere", spune Samorukov, adăugând că "Rusia nu va lupta pentru a-şi menține" un rol major în în Balcani. Relația ruso-sârbă "este mai mult emoțională decât rațională", declară Biljana Stepanovic, un analist economic din Belgrad.
Potrivit unui studiu din decembrie 2017 al guvernului sârb, un sfert dintre locuitori (24%) desemnează Rusia ca fiind principalul donator al țării lor, în timp ce o proporție identică afirmă acelaşi lucru despre UE. Cu toate acestea, 75% din donații provin de la UE sau de la state membre, pe când Rusia nu apare nici măcar în primele nouă poziții ale clasamentului.
În ceea ce privește investițiile directe și comerțul, proporția este, de asemenea, în favoarea Europei. Moscova are totuși un atu în mânecă: Serbia importă din Rusia două treimi din necesarul său de gaze naturale și de țiței. Iar Gazpromul rus deține compania petrolieră sârbă NIS. Potrivit d-nei Stepanovic, Rusia "nu a folosit încă această pârghie", "dar potențialul de influență este acolo".
1
5
