Luni seară, premierul israelian și-a revendicat nevinovăția și a denunțat anchetele "părtinitoare" împotriva sa, într-o alocuţiune televizată. Atât de multă presiune asupra unui om. Atâtea atacuri împotriva unui individ. Nu este vorba aici de Benjamin Netanyahu, confruntat cu mai multe dosare de corupție, care se strâng în jurul lui, ci de procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Benjamin NetanyahuFoto: Captura YouTube

În urma recomandărilor poliției, înaltul magistrat trebuie să decidă asupra eventualei inculpări a premierului israelian în cele trei dosare de instrucţie, înaintea alegerilor legislative din 9 aprilie. Acest privilegiu este sarcina lui. El lămurește campania orchestrată împotriva lui, cu o ferocitate rară, în contradicție cu separarea puterilor.

În jurul orelor 17.00, luni, 7 ianuarie, Biroul Premierului a anunțat seara o declarație solemnă a dlui Netanyahu. Acesta din urmă a beneficiat astfel de atenția generală la o oră de maximă audienţă. Șeful guvernului, sumbru și în defensivă, a citit un text în care și-a clamat din nou nevinovăția și a denunțat anchete "părtinitoare". Într-un comunicat, Ministerul Justiției a apărat profesionalismul polițiştilor și magistraților.

Şeful guvernului a explicat că a solicitat de două ori o confruntare cu martorii de stat, foștii săi apropiaţi, Shlomo Filber, Nir Hefetz și Ari Harow, care colaborează cu anchetatorii pentru a-și ușura propria situație judiciară. O cerere refuzată din motive clasice: o confruntare poate avea sens pentru a clarifica un anumit eveniment, cum ar fi circumstanțele unei crime. Dar, într-un caz de corupție, contează dovezile colectate.

În declarația sa, dl Netanyahu a sugerat ca aceste eventuale confruntări să fie transmise în direct, astfel încât toți cetățenii să fie informați. Pretinzând transparența, el încearcă să insufle îndoieli alegătorilor cu privire la motivațiile anchetatorilor, când de fapt el însuși l-a numit pe Avichaï Mandelblit în poziția sa actuală.

"Nu mi-e teamă, nu am nimic de pierdut", a pretins premierul, în timp ce realitatea infirmă aceste două afirmaţii. Desigur, Likud apare pe primul loc în sondaje, cu aproape cincisprezece puncte înaintea noului partid al lui Benny Gantz, fost șef de Stat Major cu idei necunoscute. Dar cine poate prezice care va fi configurația în trei luni? În joc este chiar supraviețuirea politică a lui Benjamin Netanyahu, pe termen scurt, și libertatea, pe termen lung. Urma lui în Istorie, pe scurt, de care este atât de dornic.

La începutul anului 2019, atmosfera este deja irespirabilă între partizanii săi și sistemul judiciar. Conducătorul coaliției din Knesset, David Amsalem, a declarat recent că "milioane de oameni nu vor accepta" o inculpare a premierului în "aceste dosare suprarealiste". Procurorul de stat Shay Nitzan a spus că remarcile au fost "extrem de problematice". Justiția își va continua activitatea cu "singura busolă care ne determină calea, binele țării", a replicat la rândul său procurorul general Avichai Mandelblit.

La o conferință de la sfârșitul lunii decembrie, la Ierusalim, presa a relatat că acesta a discutat cu foști magistraţi despre o posibilă procedură de inculpare înaintea alegerilor. Având în vedere o preocupare: posibilitatea ca alegătorii să fie informați înainte de a lua o decizie. Un argument respins de avocații dlui Netanyahu. Potrivit acestora, ar fi "nedemocratic" să organizeze o primă audiere în vederea unei inculpări înaintea alegerilor, fără ca publicul să poată auzi şi cealaltă versiune a "poveştii".

De la anunțarea alegerilor anticipate, premierul şi-a înmulțit videoclipurile, un mijloc de comunicare directă pe care îl favorizează în ultimii ani. Într-unul dintre acestea, el a acuzat "protestatarii de stânga și mass-media" că exercită o presiune "inumană" asupra procurorului general pentru inculparea sa. O modalitate de a "le fura alegerile" israelienilor, în opinia sa. Primul-ministru s-a comparat cu fotbalistul argentinian Lionel Messi, pe care arbitrul încerca să-l scoată de pe teren deoarece echipa sa câștiga. Într-un alt videoclip mai recent, Netanyahu a dezvoltat o analogie între o inculpare și tăierea brațului unui om acuzat în mod greșit de furt. "Putem să-i dăm înapoi brațul? Putem reveni asupra alegerii?", a întrebat el.

Pe 26 decembrie, Knessetul şi-a votat propria dizolvare, stabilind alegerile pe 9 aprilie, cu opt luni înainte de data prevăzută. În absența disciplinei de vot, coaliția a fost paralizată după plecarea ministrului Apărării, Avigdor Lieberman la jumătatea lunii noiembrie. Potrivit unui sondaj publicat de "Jerusalem Post", 51% dintre israelieni ar dori demisia premierului în caz de acuzare.

Întreaga strategie a lui Netanyahu constă în a electriza campania, în a se prezenta ca singurul om de stat, în a dramatiza mizele, insistând asupra necesității unui vot util la dreapta. Reţeta a funcționat în martie 2015: Likud a sifonat o parte din voturile dreptei naţionale religioase, agitând amenințarea unei victorii a stângii. Oare, această strategie va rezista la uzura timpului şi la indiferenţa cetățenilor?