Președintele chinez Xi Jinping pare să se confrunte cu o serie de divergențe chiar în cadrul regimului pe care îl conduce în ceea ce privește modalitățile de a răspunde la provocările comerciale din partea lui Donald Trump, scrie AFP.
Exasperat de excedentele chinezești, președintele american cere Beijingului nu doar să majoreze importurile, dar și să modifice structural aparatul său productiv, care continuă să se bazeze în majoritate pe companiile publice.
O linie roșie pentru numeroși responsabili ai Partidului Comunist Chinez (PCC), în timp ce alții văd aici șansa de a accelera reforma întreprinderilor puternic subvenționate.
"Nu cred că dezbaterea a fost tranșată. Sunt în continuare divizați de războiul comercial cu Statele Unite și asupra gradului de susținere pentru reforme", notează Jean-Pierre Cabestan, de la Universitatea baptistă din Hong Kong, potrivit căruia dezbaterile cu ușile închise durează din vară, cu primele salve ale războiului comercial transpacific.
Semn al divergențelor la vârful regimului - tradiționala reuniune de toamnă a comitetului central al PCC nu a avut încă loc în acest an, reamintește Steve Tsang, specialist în China la School of Oriental and African Studies de Londres.
"Acest lucru arată că Xi Jinping este sub presiune din cauza războiului comercial și al încetinirii economice", spune acesta.
'Frica de incertitudine'
Celebrând marți 40 de ani de la lansarea reformelor care au făcut din China a doua putere economică mondială, președintele Xi a promis să continue calea deschiderii, dar fără să anunțe măsuri concrete.
"Vom schimba cu siguranță ceea ce poate fi reformat și nu vom schimba, cu siguranță, ceea ce nu se poate", a subliniat el, ca răspuns la cerințele președintelui american.
La întâlnirea cu Donald Trump în Argentina, la începutul lunii, Xi Jinping a obținut o amânare de 90 de zile, până la 1 martie, pentru intrarea în vigoare a noilor drepturi vamale de penalizare anunțate de Statele Unite pentru produsele din China.
Dar Beijingul nu a oferit de atunci decât avansuri superficiale Washingtonului: reluarea importurilor de soia și ridicarea suprataxelor pentru mașinile din SUA.
În așteptare, creșterea țării are dificultăți și ar putea cădea în acest an la 6,5%, care ar reprezenta cel mai redus nivel din 1990. Consumul gospodăriilor a încetinit deja luna trecută, la cel mai mic ritm din ultimii 15 ani.
Un eminent economist chinez nu a ezitat în ultimele zile să acuze lipsa unei strategii clare a Beijingului.
"Care este problema fundamentală? Este frica de incertitudinea politică, teama ca guvernul să nu fie demn de încredere", a declarat Xiang Songzuo, profesor la Universitatea poporului din Beijing, potrivit afirmațiilor sale, care între timp au devenit de negăsit pe internet.
Pragul de rezistență la durere
Beijingul ar putea să-și clarifice linia în cadrul unei "Conferințe de lucru asupra economiei", cel mai probabil reunită în această săptămână. Potrivit cotidianului Global Times, apropiat de putere, conclavul ar urma să "plaseze stabilizarea creșterii economice în fruntea priorităților pentru anul viitor".
Pe termen mai lung, Beijingul mizează pe planul său "Made in China 2025" pentru a-și susține economia. Acest plan, care vizează să facă din țară un campion tehnologic mondial, se lovește însă de furia lui Trump, care acuză China că fură tehnologia americană.
În condițiile în care tensiunile cu Washingtonul ar putea afecta exporturile și creșterea în 2019, China speră că armistițiul va fi prelungit după 1 martie, arată Tsang. În Statele Unite, tensiunile comerciale afectează și ele evoluția pe Wall Street.
"Beijingul încearcă să stabilească cât va trebui plătit pentru ca Trump să accepte să relaxeze presiunea comercială. Mizează, de asemenea, pe faptul că pragul său de rezistență la durere este mai ridicat decât cel al Statelor Unite".
