Comisia Europeană a amendat cu 77 de milioane de euro Holdingul Energetic Bulgar (BEH) şi filialele sale - Bulgargaz şi Bulgartransgaz - pentru că, în perioada 2010-2015, au abuzat de poziţia dominantă de pe piaţa bulgară a gazelor şi au blocat accesul unor firme private la reţeaua de distribuţie a gazelor şi la depozitul de gaze de la Ciren. Societăţile au spus că îşi vor împărţi amenda şi că plata se va face din câştigurile companiilor, nu din contul contribuabililor, transmite Mediapool.bg, citat de Rador.
În afară de asta, premierul bulgar a încercat să apere monopolul constatat de Bruxelles, motivând că sancțiunea putea fi evitată doar prin privatizarea solicitată de Comisia Europeană a operatorului naţional de gaze naturale Bulgartransgaz, ceea ce, în opinia lui, ar fi fost o trădare națională. Acesta ar fi fost hulit de presă pentru că a cedat conductele unor companii ruseşti şi turceşti. Mai târziu însă, comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestagger, a declarat că Bruxelles-ul dorește doar restructurarea Holdingului Energetic Bulgar și scoaterea Bulgargaz și Bulgartransgaz de sub tutela sa, pentru a nu putea trece la acţiuni comune împotriva celorlalţi actori de pe piaţă.
Reacţia lui Borisov, cea a ministrului bulgar al energiei, Temenujka Petkova, a şefului Holdingului Energetic Bulgar, Petio Ivanov, arată foarte clar că guvernanţii bulgari nu doresc să audă şi să accepte lecţia privind gazele, pe care Bruxelles-ul încearcă să o dea Bulgariei.
Iar ea este foarte simplă: statul nu ar trebui să abuzeze de puterea sa pe piaţa energetică ca să pună piedici actorilor concurenţei, după cum este cazul în privinţa firmei Overgas Ink, care a depus plângere împotriva celor trei companii. După ce au fost ruptă de Gazprom în privinţa furnizării gazelor rusești în Bulgaria, firma lui Saşo Docev a încercat să devină, din intermediar al Bulgargaz, un competitor al acestuia și să îşi asigure singură materia primă pentru societăţile sale de furnizare a gazelor, dar şi pentru alţi potenţiali cumpărători.
Răsturnări de situaţie
Chiar dacă avea acces liber la conducta de intrare din România, Bulgartransgaz a refuzat acest lucru. Astfel, Overgas a fost obligată să cumpere de la Bulgargaz la un preţ mai mare decât în cazul unor livrări directe. Exact asta a avut în vedere comisarul european Margrethe Vestagger, care răspunde de concurenţă, când a spus că companiile energetice de stat au afectat astfel interesul consumatorilor bulgari. Petio Ivanov neagă însă acest lucru, menţionând că, din cauza reglementării preţurilor companiei Bulgargaz, gazul a fost vândut chiar pe piaţa internă sub preţul său real.
În realitate, în ultimii ani, intervenţia în preţul gazelor naturale a Comisiei de Reglementare în Energie şi Apă nu este semnificativă şi, de cele mai multe ori, preţul este aprobat aproape conform celui propus de Bulgargaz şi Gazprom. BEH nu are cum să ştie care ar fi fost preţurile pe piaţa internă, dacă furnizorul de stat ar fi avut o concurenţă reală, şi nu ar fi fost "aproape un monopol integral", după cum se menţionează în comunicatul Comisiei Europene.
Legat de faptul că singura variantă pentru evitarea amenzii ar fi privatizarea Bulgartransgaz, Borisov, aflat la Viena, a spus că asta ar însemna o trădare naţională, fiind vorba pur şi simplu de o propagandă superficială. Premierul arată că, rău intenţionată, Comisia Europeană, cere ca Bulgaria să îşi vândă reţeaua, însă ţara îşi apără interesele. Temenujka Petkova a spus că Bruxelles-ul a vrut să introducă în Bulgartransgaz companii străine ca garanţie a faptului că vor fi respectate reglementările europene cu privire la accesul la reţea, iar asta pare să fie o exprimare mai exactă.
Se arată că, pe parcursul negocierilor, Bruxelles-ul ar fi dorit ca ţara să îşi păstreze conductele proprii, însă a cerut ca operatorul din reţea să fie privat sau să fie cel puţin acceptat de ceilalţi acţionari privaţi. Evient, ideea a fost ca guvernului să i se ofere şansa de a-şi păstra controlul, însă operatorului să i se permită să accepte parteneri care ar fi stânjeniți de acțiuni precum cea pentru care a fost aplicată amenda. Aceeaşi este situaţia şi în privinţa unor planuri iniţiate fără ca în prealabil să fi fost suficient de clară şi rentabilitatea lor, cum e cel privind Turskish Stream în Bulgaria.
Cu o zi în urmă, comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestagger, a explicat că solicitarea Bruxelles-ului a fost ca furnizorul Bulgargaz şi operatorul Bulgartransgaz să nu se afle sub tutela BEH. "Dacă acest lucru se va face în baza unui interes public, privat sau comun - acest aspect nu e important. Adevărata împărţire structurală a fost importantă, pentru a se evita acţiunile convenite care ar stânjeni concurenţa", a menţionat ea, explicând totodată că este dreptul statului de a respinge cumpărători pe care-i consideră a fi o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Astfel, Vestagger a pus accentul şi asupra unui aspect important din atitudinea premierului Borisov, care prin afirmaţiile, potrivit cărora firme ruseşti ar putea să intre în Bulgatransgaz, susţine indirect că asta ar fi o ameninţare la adresa securităţii naţionale, când, în acelaşi timp, se pregăteşte să încheie afaceri cu Gazprom.
Preţul celor încăpăţânaţi
Mesajul lui Borisov este mai mult decât clar. Nu vrem să se bage nimeni în planurile noastre privind gazele!
Numai că Bruxelles-ul a declarat fără echivoc, în mai multe rânduri, prin intermediul comisarului european, Maroš Šefčovič, responsabil pentru piața unică europeană a energiei, că nu va permite ca Turskish Stream să opereze pe teritoriul Bulgariei decât ca un proiect de tranzit și va ţine să se respecte reglementările europene.
Comisia Europeană a arătat deja Bulgariei cum nu trebuie să se întâmple lucrurile atunci când a demarat două proceduri penale împotriva ţării din cauza unor nereguli legate de licitaţiile publice la construirea South Stream şi din cauza faptului că Gazprom şi-a păstrat întreaga conductă doar pentru sine, încălcând condiţiile europene. Premierul de atunci, Plamen Oreşarski, a oprit proiectul care, în decembrie 2014, a fost sistat şi de Rusia, fiind ulterior transformat în Turkish Stream. BEH s-a salvat astfel de la amenzi uriaşe.
În prezent, însă, holdingul şi cele două societăţi ale acestuia vor trebui să îşi împartă sancţiunile de 77 de milioane de euro. Vor da banii din profiturile lor, a spus Borisov. Şi nu are cum să fie altfel, având în vedere că, până în acest moment, autoritatea de reglementare din domeniul energiei nu a regăsit în preţurile niciunei societăţi cheltuieli diferite de cele necesare pentru activitatea operaţională şi investiţională. Într-adevăr, societăţile au câştiguri. În primele nouă luni ale anului 2018, BEH are un plus de 137,7 milioane de leva, Bulgartransgaz - are 76 de milioane de leva, iar Bulgargaz - puţin peste 10 milioane de euro. Cu excepția cazului în care Bulgargaz înregistrează o creștere semnificativă a profitului în ultimele trei luni ale anului, compania nu ar dispune de fondurile necesare pentru a acoperi o treime din sancțiuni. BEH a spus deja că va plăti cu banii de la împrumutul de obligațiuni, iar pentru Bulgartransgaz, pedeapsa va însemna mai puține fonduri proprii care să fie investite în Turkish Stream.
În ansamblu, însă, suma de 150 de milioane de leva pe care energia naţională ce transferă bani dintr-o societate în alta şi acumuleaza datorii o va scoate pentru sancţiune putea să ajungă în proiecte utile, care într-adevăr să îmbunătăţească accesul altui furnizor de gaze, în afară de cel rus, pe piaţa bulgară şi să atragă alţi furnizori, în afară de Bulgargaz. O altă problemă e faptul că, pe baza deciziei Comisiei Europene, Overgas poate solicita în instanţă despăgubiri pentru daunele suferite din cauza politicii naţionale din domeniul gazelor.
"Mantre" de ani de zile, în locul acţiunilor pe piaţă
Va trebui menţionat cât mai repede că nu este adevărat că guvernul nu face nimic pentru piaţa gazelor în Bulgaria. Se vor menţiona conexiunile de gaze cu statele vecine, aşteptata înfiinţare a bursei gazelor din Bulgaria şi alte "mantre" repetate de ani de zile.
Dar nu avem cum să omitem faptul că interconectarea de gaze cu România, "introdusă în exploatare" în toamna anului 2016, rămâne oricum nefolosită. Construită pentru a transporta gaze, deocamdată, doar în direcţia României, ea nu contribuie cu nimic la diversificarea livrărilor către Bulgaria, iar tocmai din acest motiv, Bruxelles-ul a alocat 45 de milioane de euro pentru proiect. Realizarea interconectorului cu Grecia a durat ani de zile şi s-a făcut cu greu, în pofida întregului sprijin al Comisiei Europene şi al SUA. Deja sub amenințarea ca Bulgargaz să plătească penalități pentru nerespectarea contractului încheiat cu firma azeră Shah Deniz II pentru achiziţionarea a 1 miliard de metri cubi de gaze începând din 2020, se fac planuri pentru ca această conductă să înceapă că funcţioneze până la sfârşitul anului menţionat.
În acelaşi timp, Bulgatransgaz este foarte expeditiv cu privire la proiectul rus şi intenţionează să construiască într-un an, până la 1 ianuarie 2020, o parte din traseul Turkish Stream prin teritoriul bulgar, de la graniţa turco-bulgară, la graniţa bulgaro-sârbă, şi să îl finalizeze până în octombrie 2021. Este adevărat că acest lucru este dictat de presiunile celor de la Gazprom, care îşi sistează de la 1 ianuarie 2020 livrările către Balcani, prin Ucraina şi România, însă, deocamdată, guvernul Bulgariei nu a încercat nicio secundă să îşi susţină la Kremlin interesele naţionale cu aceeaşi fermitate cu care a făcut-o în faţa Comisiei Europene.. Dimpotrivă, Borisov este curajos în faţa Bruxelles-ului, însă poziţia în faţa Moscovei este cât mai favorabilă posibil - să nu cumva să-l supărăm pe "Fratele cel Mare", să nu cumva să pierdem avantaje ipotetice.
Şi-a învăţat guvernul lecţiile?
În prezent, calculele care se fac sunt legate de modul în care din Turkish Stream să se câştige mai mulţi bani decât din tranzitul de gazs ruseşti de până acum. Există însă temeri justificate potrivit cărora asemenea calcule se pot dovedi similare celor din cazul South Stream.
Petkova susţine că Bulgaria şi-a învăţat lecţia din eşecul acestui proiect şi va respecta cu stricteţe reglementările europene privitoare la Turkish Stream, însă urmează să vedem dacă va fi într-adevăr aşa.
În plus, extinderea în sine a infrastructurii bulgare de gaze, aşa cum se prezintă în Turkish Stream, nu contribuie cu nimic la îmbunătăţirea situaţiei de pe piaţa din Bulgaria Bulgaria. Asta nu va creşte concurenţa în privinţa livrărilor pentru consumatorii bulgari, în special dacă Gazprom îşi rezervă capacitatea reţelei. Următorul test de piaţă creează avantaj acelor candidaţi care se oferă să transporte cele mai mari cantităţi în cea mai îndelungată perioadă de timp, iar ofertele lor vor fi preferate. Suspiciunile experţilor din domeniu vizează faptul că Gazprom ar pretinde capacitatea principală, iar Bulgargaz va trebui să-şi păstreze circa 3 miliarde de metri cubi de gaze pentru sine după închiderea traseului prin Ucraina. Astfel, în mod real, se menţine situaţia pentru care Comisia Europeană a impus sancţiuni în valoare de 77 de milioane de euro. Oare vor exista şi alte amenzi? În Bulgaria încă mai există un monopol de stat în domeniul gazelor.
