Un conducător recent ales al uneia dintre primele trei economii ale zonei euro promite pomeni fiscale și măriri salariale de miliarde pentru a potoli furia populară contra anilor de austeritate. Nu e vorba de populiștii Italiei, ci de Emmanuel Macron al Franței, scrie Financial Times, citat de Rador.
După săptămâni de răzmeriță a Vestelor Galbene protestatare, președintele francez a anunțat o pomană estimată la 10 miliarde de euro - incluzând creșterea salariului minim începând de la anul și scutiri de impozite pentru angajați.
Este o răzgândire bruscă și jenantă din partea unui președinte ajuns în funcție hotărât să repare finanțele publice problematice ale Franței și să reformeze piețele rigide ale muncii ale țării spre a câștiga aplauze de la Bruxelles și Berlin. Virajul de 180 de grade va avea și un preț - pentru viitorul personal al dlui Macron, pentru finanțele Franței și, potențial, pentru restul UE. Mai întâi cifrele: deficitul Franței e prognozat a se umfla la anul de la estimatul 2,8% din PIB (oricum neliniștitor de apropiat de plafonul UE) la un 3,4% ca va încălca regulile.
Acest lucru înseamnă că va fi cel mai mare deficit din UE în 2019, la egalitate cu al României. Rămâne deocamdată fără răspuns întrebarea dacă promisiunile președintelui sunt suficiente pentru a risipi mânia publică. Însă poliția bugetară a Bruxelles-ului se află deja sub presiune pentru a replica la dărnicia lui Macron, după ce luna aceasta s-a confruntat și cu guvernul populist al Italiei pe tema creșterii deficitului ei.
Comisia Europeană a declarat marți că nu va comenta nicicum proiectul de buget al Franței, până la primăvară, când va evalua planurile naționale de cheltuieli și va oferi îndrumări în privința politicilor. Însă Matteo Salvini și aliații lui sunt deja încântați de starea jalnică a „Macronomiei”. Claudio Borghia, un parlamentar al Ligii și totodată economist eurosceptic, publică pe Twitter grafice cu creșterea costurilor împrumuturilor pentru Franța pentru ca Bruxelles-ul să bage la cap că toți cei care încalcă regulile trebuie să fie tratați la fel.
Chiar și înainte de săptămâna aceasta, oficialii italieni și UE sperau că, până la proba contrarie, conflictul Romei pe tema deficitului ei bugetar estimat la 2,9% va putea fi rezolvat. Problemele Franței îi vor încuraja acum, probabil, pe acei membri ai Comisiei care pledează pentru indulgență. Premierul italian Giuseppe Conte se va întâlni miercuri la Bruxelles cu Jean-Claude Juncker, așteptându-se ca Roma să fie în măsură să propună diminuarea deficitului ei cu câteva puncte procentuale în schimbul „înghețării” procedurii de deficit excesiv împotriva ei, a declarat un oficial italian pentru Brussels Briefing [rubrică FT din care face parte prezentul articol - n.
trad.]. În fine, indiferent ce consecințe va avea pentru Roma, vorbim aici și de lovitura pe care a primit-o imaginea de reformist a lui Macron în ochii omologilor săi din UE. Președintele căutase să-i intre în grații cancelarului german Angela Merkel (și să câștige concesii de la ea) prin aceea că s-a recomandat drept unicul om capabil să vindece Franța. Dar cum concesiile Germaniei privind reforma zonei euro par modeste, în cel mai bun caz, iar poziția sa internă pare periclitată, Macron a optat să schimbe cursul și să arunce pe apa sâmbetei prudența bugetară.
