Consensul nu a putut fi obținut joi între miniștrii Afacerilor sociale din cele douăzeci și opt de state europene, pe un text a priori fără asperități. Acestea sunt cu siguranță semnale slabe, emise în incinte rezervate experților, dar semnificative pentru decalajul care s-a accentuat în Europa în ultimii ani pe frontul valorilor fundamentale, transmite Le Monde, potrivit Rador.
Joi, 6 decembrie, Ungaria și Polonia au fost singurele state membre care s-au remarcat, în timpul unui Consiliu pentru Afaceri Sociale de la Bruxelles, refuzând referirea la LGBTIQ (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali, intersex sau queer) într-un proiect de directivă privind "tratamentul egal între persoane, indiferent de religie sau convingeri, de handicap, vârstă sau orientare sexuală".
O consecință rară: miniștrii Afacerilor sociale din cele douăzeci și opt de ţări nu au putut adopta "concluziile consiliului" ca atare, ci au fost nevoiţi să se mulțumească cu "concluziile președinției", în acest caz ale Austriei, consensul neputând fi obținut pe un text a priori fără asperități.
Nuanța este subtilă și fără nici o semnificație juridică reală, dar marchează încă o dată, într-un caz foarte concret, conflictul de valori dintre capitalele UE.
"Lupta împotriva discriminării este importantă pentru noi, însă lista persoanelor [care nu trebuie să-i cadă victime] nu este completă", a afirmat Bence Retvari, ministrul ungar pentru Politică socială, fără explicații suplimentare, dar respingând cu fermitate referirea la termenul "LGBTIQ" într-un text menit să extindă protecția împotriva discriminării, de la lumea muncii până la accesul la servicii, educație, sănătate sau internet.
"Avem valori comune în UE care recunosc drepturi egale pentru LGTBIQs. Să nu mai vorbim de ele în concluziile Consiliului reprezintă un inacceptabil pas înapoi", a declarat ministrul olandez Wouter Koolmees, unul dintre cei mai vocali împotriva pozițiilor poloneză și ungară.
El a fost susținut fără echivoc de toate celelalte state membre.
Un incident diplomatic similar a avut loc acum câteva săptămâni, la jumătatea lunii octombrie, când un Consiliu al Miniștrilor Justiției nu a reușit să ajungă la un consens în legătură cu o poziție comună privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale în 2017 în Uniunea Europeană, după blocarea Poloniei.
Ministrul său, în timpul reuniunii ministeriale de la Bruxelles, a solicitat ca textul să sublinieze discriminarea împotriva comunităților evreiești și creștine din UE în comparație cu alte religii, potrivit informațiilor raportate de Agence Europe.
Aceste opoziții nu sunt la fel de spectaculoase ca reforma sistemului judiciar din Polonia sau încălcările libertății de învățământ din Ungaria, forțând prestigioasa Universitate Europa Centrală să se mute de la Budapesta la Viena. Dar ele arată că, foarte discret, guvernele polonez și ungar fac ceea ce pare să fie o muncă de subminare a valorilor Uniunii Europene, la Bruxelles.
Valorile sintetizate în articolul 2 din Tratatul UE: "Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați".
8
3
