Presedintele Traian Basescu a declarat vineri ca Bucurestiul nu recunoaste independenta Kosovo, pentru a nu provoca separatism in alte regiuni ale Europei. UE numara suficienti adversari ai independentei provinciei, dar Romania reprezinta un caz special, scrie in varianta sa electronica, ziarul RBK- Daily. Bucurestiul nu-si ascunde dorinta de a anexa Moldova cu Transnistria si se teme sa nu strice eforturile de reapropiere a Tiraspolului de Chisinau, demersuri demarate de Moscova fara garantia loialitatii partii moldovene.
„Tara mea nu poate recunoaste independenta Kosovo, indiferent daca va fi proclamata in mod unilateral sau in coordonare cu Bruxelles si Washington”, a citat agentia ITAR-TASS cuvintele lui Basescu. "Ce semnal vom trimite atunci altor state multietnice, care se confrunta cu probleme similare sau cu conflicte latente?”
Presedintele Romaniei, comenta publicatia, a avut probabil in vedere separatismul maghiar din Transilvania, desi acest pericol nu este critic pentru autoritatile romane. Bucurestiul considera o garantie a integritatii sale teritoriale amplasarea pe teritoriul statului a bazelor militare americane si o stricta respectare a politicii externe a Washingtonului.
Dar panica exagerata afisata de Basescu, scrie RBK-Daily, devine de inteles daca ne ducem cu gandul la apelurile la „unificarea” cu Moldova si la recomandarile economistilor romani de a integra Moldova agrariana numai impreuna cu Transnistria industriala, al carei export echivaleaza cu bugetul Moldovei. Recunoasterea independentei Kosovo va intari insa pozitiile celor care se opun aproprierii Transnistriei de Moldova si va subrezi pozitiile adeptilor acestui scenariu nu doar de la Tiraspol si Chisinau, ci de la Moscova.
La sfarsitul anului 2007, cand recunoasterea independentei Kosovo a devenit inevitabila, atitudinea Rusiei fata de Transnistria a cunoscut o schimbare radicala. Referendumul de independenta, a carui nota de plata urma sa fie achitata de Moscova, a fost dat uitarii, iar in capitala rusa s-au grabit sa ajunga presedintele parlamentului transnistrean, Evgheni Sevciuk, si presedintele Moldovei, Vladimir Voronin. Ultimul a fost acoperit de laude si distinctii nejustificate. In plus, a fost ridicat embargoul la exporturile de vinuri moldovenesti in Rusia.
Sursele RBK de la Tiraspol si Chisinau sustin ca Rusia impinge granita Transnistriei in bratele Moldovei. Mediul de afaceri transnistrean, reprezentat de partidul lui Sevciuk, Obnovlenie, a obosit de blocada vamala si este gata sa sacrifice statalitatea nerecunoscuta, mai ales ca majoritatea intreprinderilor sunt deja inregistrate in Rusia.
Mediul rusesc de afaceri, caruia ii apartin aproape toate intreprinderile mari din regiune, din aceleasi motive pariaza pe Sevciuk si pe apropierea de Moldova. Kremlinul nu este dispus sa intre in conflict cu Occidentul din cauza Transnsitriei si se grabeste sa finalizeze aceasta apropiere pana la recunoasterea Kosovo.
Iar la Chisinau se construiesc planuri: daca in 2009, comunistii pierd alegerile parlamentare, viitorul presedinte va deveni un nationalist pro-roman, ceea ce ameninta dreptul de proprietate a rusilor in Transnsitria, apropierea si Tiraspolului oferindu-i lui Voronin sansa de a deveni lider al statului „unional”, iar lui Sevciuk – presedinte al parlamentului „unional”. Nu exista insa garantia ca noul stat va fi loial Moscovei: Voronin a pacalit o data Moscova cu „planul Kozak”, in 2003. Ca atare, se impun garantii din partea partilor implicate in procesul de rglementare, vezi SUA si UE.
0
0
