Chiar înainte de începerea dezbaterilor asupra acordului încheiat între Londra și UE, executivul a făcut obiectul unui vot ostil din partea Camerei Comunelor, care îl consideră responsabil de "ultraj la adresa Parlamentului". Aceasta este o altă lovitură grea pentru guvernul deja slăbit al premierului Theresa May, potrivit Le Monde, citat de Rador.
Marți, 4 decembrie, membrii Camerei Comunelor au votat majoritar pentru a acuza executivul britanic de "ultraj la adresa Parlamentului" (311 voturi contra 293).
Expresia se referă la orice act care ar putea interfera cu activitatea parlamentară. În discuție, refuzul guvernului de a publica în întregime un aviz juridic privind acordul dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) și menit să încadreze Brexit-ul.
Acest vot nu este un semn bun pentru Theresa May, deoarece acordul pe care l-a negociat dur cu Bruxelles-ul timp de șaptesprezece luni va fi, timp de cinci zile, subiectul unor dezbateri în Camera Comunelor, care se anunță dificile. Ele vor conduce la un vot decisiv, pe 11 decembrie, cu privire la textul acordului apărat de executiv și pentru care prim-ministrul britanic ar putea să nu aibă majoritatea.
Pentru deputatul opoziţiei laburiste Keir Starmer, importanța acestui vot este majoră: "Este foarte semnificativ la nivel constituțional și politic. Faptul că acest Parlament consideră că întregul guvern a comis un ultraj este fără precedent."
Confruntat cu acest regres, guvernul conservator a făcut imediat modificări. Ministrul Relațiilor parlamentare, Andrea Leadsom, a promis că "avizul final și complet" redactat de procurorul general, ministrul responsabil pentru consultanță juridică pe Downing Street 10, va fi publicat miercuri.
Votul a întârziat cu câteva ore deschiderea dezbaterilor asupra Tratatului de retragere al Marii Britanii din UE pe care îl apără guvernul. "Poporul britanic vrea ca noi să mergem mai departe cu un acord care respectă rezultatul referendumului și ne permite să aducem țara împreună, indiferent de modul în care am votat", a pledat Theresa May marți seara, potrivit unor extrase din discursul său publicat în prealabil.
Opoziția laburistă, eurofilii din LibDem (democrați liberali) și parlamentarii pro-independenți scoțieni se opun acordului de divorț negociat de prim-ministru, care se confruntă şi cu ostilitatea aliatului său irlandez, micul partid unionist DUP, și a deputaților conservatori favorabili unei rupturi clare de UE. De altfel, DUP a votat marți împotriva guvernului, potrivit deputatului Nigel Dodds.
Amenințată de un eșec în Parlament, șefa guvernului a lăsat să planeze amenințarea plecării din UE fără acord, care ar avea consecințe grave pentru economia britanică. Ea a avertizat, de asemenea, că ar putea să nu mai fie niciun Brexit. La rândul său, laburiştii intenționează să declanșeze o moțiune de neîncredere dacă Theresa May va eşua cu adoptarea textului. Euroscepticii din tabăra ei ar dori, de asemenea, să o dea jos de la putere.
Referendumul din iunie 2016, care a fost câștigat cu 52% de către tabăra "Leave", a lăsat țara profund divizată. După luni de discuții, textul încheiat cu UE lasă ambele părți frustrate. Cei mai fervenţi "brexiteri" cred că Londra nu va rupe legăturile cu UE, în timp ce eurofilii speră să facă un pas înapoi. O veste bună pentru aceştia din urmă: Marea Britanie ar putea decide dacă dorește să renunțe unilateral la ieșirea din UE, a declarat, marți, avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU, într-un aviz care nu obligă judecătorii din instituție.
"Este o victorie uriașă", a declarat Alyn Smith, membru al Partidului Național Scoțian (SNP, pro-independență), pe Twitter. Acest aviz este o "opinie", "nu o judecată finală", a răspuns un purtător de cuvânt al Downing Street 10, adăugând că acest lucru nu a schimbat poziția guvernului, care promite implementarea Brexit-ului dobândită printr-un vot popular.
Tratatul de retragere include mai ales factura de divorț pe care Regatul Unit va trebui să o plătească, evaluată între 40 și 45 de miliarde de euro, garantează drepturile europenilor care trăiesc în Regatul Unit și ale britanicilor stabiliți în UE, și definește o "perioadă de tranziție" care va începe după Brexit, programat pentru 29 martie 2019, şi va dura până în decembrie 2020.
De asemenea, el prevede o "plasă de siguranță" pentru a împiedica revenirea la o frontieră fizică între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda și pentru a menține pacea pe insulă. Acest mecanism controversat de creare a unui "teritoriu vamal unic" care să cuprindă UE și Marea Britanie, cu o aliniere de reglementare suplimentară pentru Irlanda de Nord, ar intra în vigoare numai după perioada de tranziție, dacă nu se va găsi nicio soluție mai bună până la mijlocul anului 2020.
