Financial Times: De ce discuţia despre o Europă cu două viteze ar trebui să îi îngrijoreze pe investitori

de Ionut Baias     HotNews.ro
Vineri, 23 noiembrie 2018, 0:58 Actualitate | Internaţional


Prin comerţ, lanţurile industriale de aprovizionare, reglementarea afacerilor şi investiţii, soarta Europei Centrale şi de Est este acum mai strâns legată de Europa Occidentală, mai ales de Germania, decât în oricare alt moment din epoca post-1945. Cu toate acestea, dezacordurile politice şi interesele naţionale divergente trag unele guverne şi societăţi în direcţii diferite. Cu condiţia ca aceste fricţiuni să nu evolueze într-o ameninţare pentru piaţa unică şi ordinea juridică a UE, proiectul de investiţii în economiile dinamice din Europa Centrală şi de Est va rămâne puternic, potrivit rador care citează Financial Times.

Dar un mediu juridic fiabil şi accesul neîngrădit la piaţa UE rămân printre cele mai bune atuuri ale regiunii pentru continuarea atragerii de investiţii străine. Din acest motiv, nu ar fi înţelept să ignorăm tensiunile est-vest, care s-au acumulat în UE, în ultimii cinci ani. Criticile occidentale privind calitatea statului de drept în Europa Centrală şi de Est se referă la mai mult decât la drepturile civile, independenţa mass-media şi condiţiile politice generale.

De asemenea, ele reflectă îngrijorarea cu privire la posibilele prejudicii aduse aplicării imparţiale a legislaţiei UE. Investitorii ar trebui să ţină cont de acest lucru. Pentru că este în interesul lor ca independenţa sistemului judiciar, a agenţiilor anticorupţie şi a altor instituţii publice să fie protejată în fiecare stat UE. Pe termen lung, acest lucru este la fel de important ca şi creşterea productivităţii, competitivitatea, inovarea şi alţi factori care contribuie la un climat favorabil investiţiilor în Europa Centrală şi de Est.

Dacă nu sunt ţinute sub control, tensiunile est-vest riscă să prelungească o umbră care există deja asupra capacităţii UE - care va fi redusă după Brexit, la un club de 27 de naţiuni - de a funcţiona ca un întreg coerent. Certurile nerezolvate asupra bugetului UE şi a politicii migraţiei sunt exemple în acest sens. Unele guverne din Europa occidentală doresc să condiţioneze fondurile UE de ajutor regional pentru Europa Centrală şi de Est, mai puţin prosperă, de respectarea statului de drept.

Rămâne de văzut în ce măsură bugetul UE 2021-27 va include această propunere, dar deficitul financiar creat de plecarea Regatului Unit, un mare contribuitor net la bugetul UE, sporind natura sensibilă a problemei.Între timp, trioul central european format din Republica Cehă, Ungaria şi Polonia, a condus în rezistenţa la planul Comisiei Europene pentru ca statele UE să accepte cotele de refugiaţi, după criza migraţiei din 2015 a Europei.

Timp de trei ani, eforturile de reformare a procedurilor de azil ale UE au făcut progrese mici. Aceste diferenţe est-vest, combinate cu disputele nord-sud privind gestionarea uniunii monetare a Europei, pot conduce, într-o zi, la reorganizarea radicală a UE. Timp de mulţi ani, au avut loc discuţii sporadice şi oarecum teoretice ale unei astfel de redefiniri, la Paris şi în alte capitale vest-europene.

Cu toate acestea, ele s-au intensificat în mandatul lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei. De la preluarea funcţiei, în mai 2017, Macron nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de ceea ce vede drept abatere şi lipsă a spiritului UE, la guvernele naţionaliste conservatoare din Ungaria şi Polonia. În luna august, Macron a promovat ideea unei "Europe cu mai multe cercuri", fiecare având un grad diferit de integrare.

Astfel de iniţiative implică faptul că reconstrucţia UE ar putea veni în detrimentul Europei Centrale şi de Est - sau, cel puţin, în detrimentul anumitor ţări considerate nepotrivite pentru admiterea într-un cerc mai strâns. Estonia, Letonia şi Lituania, care se află în zona euro şi nu pe lista neagră a UE pentru presupuse abuzuri asupra statului de drept, ar putea primi un tratament favorabil.

Ungaria, Polonia şi România, state din afara zonei euro, care sunt, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe lista neagră a UE, ar putea fi ţinute în afara nucleului, cel puţin până când îşi fac curăţenie în aceste zone. Deja ele fac obiectul unor proceduri disciplinare care, dacă ar fi urmate în totalitate, ar putea duce la suspendarea drepturilor lor de vot la nivelul UE. Între timp, ţările care aspiră la aderarea la UE, cum ar fi Albania şi Serbia, ar putea rămâne pentru totdeauna într-un cerc ultra-periferic.

Cu siguranţă, nu ar fi o sarcină simplă să creezi, chiar şi într-un mod informal, niveluri de aderare la UE. Propunerile care s-au lovit de împărţirea uniunii în grupuri de state privilegiate şi mai puțin privilegiate s-ar transforma, probabil, în obstacole juridice. Cu siguranţă, vor întâmpina opoziţia politică.

De exemplu, Danemarca şi Suedia, state din afara zonei euro, nu ar fi mai fericite decât majoritatea celor din Europa Centrală şi Estică, de orice aranjament care ar însemna "retrogradarea" unor ţări într-o divizie secundă a UE.

Cu toate acestea, faptul că astfel de idei plutesc în aer ar trebui să ţină investitorii în alertă. Un loc sigur pe piaţa unică şi în ordinea juridică a UE nu este singura condiţie a prosperităţii şi a profiturilor din Europa Centrală şi de Est. Dar este o condiţie deosebit de importantă.

Autor: Tony Barber-Financial Times (preluare Rador)

















775 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version