Episcopii puternicei Biserici grecești au refuzat vineri să susțină un plan inițiat de guvern și care vizează reformarea finanțării clericilor și afirmarea în constituție a neutralității statului față de religie, scrie AFP.
După o reuniune tumultuoasă, Sfântul Sinod a afirmat că este necesară continuarea discuțiilor asupra unui acord de principiu convenit la începutul lui noiembrie între premierul grec și șeful Bisericii, arhiepiscopul Ieronim.
"Dialogul cu Statul asupra chestiunilor de interes comun trebuie să continue", a declarat sinodul, într-un comunicat.
Episcopii au respins propunerea premierului Alexis Tsipras de a plăti salariile clericului dintr-un cont separat, ceea ce practic ar însemna sfârșitul statutului acestora de funcționari publici.
În apropierea alegerilor din 2019, premierul, ateu declarat și liderul partidului stângii radicale Syriza, vrea să amendeze constituția pentru a afirma neutralitatea statului în privința religiei, conservând în continuare definirea ortodoxiei drept religie "dominantă".
Potrivit acestui acord, cele două părți ar urma să creeze "un fond de gestiune al bunurilor Bisericii" care ar putea deschide calea unei impozitări mai juste. Din acest fond ar urma să fie plătite salariile clericilor. Consiliul de Stat a afirmat înaintea semnării acordului că Biserica va trebui să plătească impozit funciar pentru bunurile care nu sunt lăcașuri de cult.
În acest fond va intra și o subvenție de stat pentru plata preoților, o subvenție fixă, ce nu depinde de numărul clericilor.
Legată istoric și politic de stat încă de la constituirea sa, în secolul al XIX-lea, Biserica ortodoxă beneficiază de o serie de avantaje pentru cleric, plătit de stat.
Biserica greacă este, de departe, cea mai bogată instituție din țară, ea având hoteluri, afaceri și alte active în portofoliul de investiții. Dimensiunea acestei averi a creat tensiuni în timpul lungii crize financiare elene.
2
3
