Alegerile europene se apropie, iar temerile tuturor se concentrează asupra posibilităţii impunerii forţelor antieuropene şi populiste. Însă, nu cumva pericolul real pentru construcţia europeană se află în altă parte? Nu cumva principala provocare pentru Bruxelles o reprezintă indiferenţa votanţilor proeuropeni?, se întreabă Naftemporiki, citat de Rador.
Participarea la alegerile pentru Parlamentul European la ultimele scrutinuri ar putea fi caracterizată mai degrabă dezamăgitoare. De la 62% în 1979 a ajuns la 43% în 2014. Iar scăderea pare să continue.
Fără îndoială, partidele populiste au câştigat destul de mult teren politic din 2015 încoace, graţie şi incapacităţii Bruxelles-ului de a găsi soluţii la problema refugiaţilor-migranţilor. Din Italia până în Polonia, guvernele adoptă abordări din ce în ce mai extremiste faţă de problemele existenţiale ale Europei, orientând agenda politică către zona privilegiată a forţelor antieuropene.
"Lucrul la care trebuie să răspundem este dacă Europa este considerată ceva util sau nu" declară pentru Bloomberg Ramon Luis Valcárcel, vicepreşedinte al Parlamentului European şi membru al Partidului Popular spaniol.
Riscul imposibilităţii de a guverna?
Votul de indiferenţă sau de blam, care se traduce prin vot de sprijin pentru partidele populiste din Europa, se estimează că va ridica o mulţime de probleme guvernării în UE. Iar motivul nu este altul decât riscul ca partidele sistemice să se afle în imposibilitatea de a forma majorităţile necesare şi de a alege principalele organisme instituţionale.
Provocările devin încă şi mai mari din cauza absenteismului puternic care se prefigurează. Neprezentarea unui număr mare de alegători la alegerile europene se estimează că va favoriza încă şi mai mult partidele antieuropene întrucât, potrivit analiştilor, vor absenta votanţi care provin, în principal, din bazinul aşa-numitelor partide europene sistemice.
Sondajele anticipează că partidele antisistem se aşteaptă să ocupe o treime din mandatele parlamentare (sunt 751 de mandate în total), sporindu-şi semnificativ reprezentarea care în acest moment se situează la 200 de europarlamentari.
Ce ţări rezistă
Există, desigur, şi ţări în care marea masă a votanţilor continuă să se prezinte la urne, fapt care denotă interesul "viu" al cetăţenilor pentru evoluţiile europene. Olanda şi Germania sunt două dintre acestea. Potrivit eurobarometrului, 55% din cetăţenii Olandei declară că "foarte probabil" vor participa la alegerile din mai, 16% declară "posibil", iar 10% "moderat posibil" (un total de 81%). În Germania, procentele de participare la viitorul scrutin se situează la 48%, 17% şi, respectiv, 9% (în total 74%).
Există însă şi reversul, reflectat pe deplin de cazul Italiei, unde doar 16% declară că se vor prezenta "foarte probabil" la urne. La fel şi în Polonia (21%), dar şi în Spania (23%).
În Franţa, unde tot timpul pândeşte pericolul Marine Le Pen, procentul participării "foarte probabile" se situează la 34%, lucru care - dacă se va confirma la urne - se estimează că o va favoriza semnificativ pe lidera extremei-drepte.
Ultima confruntare electorală a lui Merkel
Trebuie semnalat şi că alegerile din mai, care, în multe privinţe, au un caracter crucial, vor fi ultimele la care va participa activ actualul cancelar al Germaniei, Angela Merkel. În momente critice ale Zonei Euro şi ale UE, aceasta a fost liantul care a asigurat unitatea pe Bătrânul Continent, iar golul pe care îl va lăsa pare greu de umplut - lucru care s-ar putea dovedi chiar fatal pentru "visul" european.
