Americanii sunt chemați la urne marți, 6 noiembrie, pentru alegerile de la mijloc de mandat (midterm elections), o serie de scrutine naționale și locale organizate la doi ani după prezidențiale, ce se transformă adesea într-un referendum cu privire la ocupantul de la Casa Albă, notează AFP. În ajunul alegerilor, președintele Donald Trump a făcut un tur de forță pentru susținerea candidaților republicani și și-a intensificat retorica anti-imigraţie. Pe de altă parte, democrații au transmis că o victorie a lor va înlesni verificările privind posibile "abuzuri de putere" ale lui Trump. Ambele tabere spun însă că prezența la vot va fi esențială în acest scrutin.

Alegeri SUAFoto: Agerpres/AP
  • Alegerile parțiale de marți vor stabili ocupanții unei treimi din numărul locurilor din Senat, ocupanții tuturor locurilor din Camera Reprezentanților, dar și 36 de noi guvernatori. Astfel, se va stabili cine va controla cele două camere ale Congresului până la viitoarele alegeri prezidenţiale din 3 noiembrie 2020.
  • O eventuală victorie a democraților ar afecta situaţia preşedintelui Trump, care va avea dificultăţi în aplicarea politicilor sale şi în campania electorală premergătoare cursei pentru un nou mandat la Casa Albă.
  • Față de un scrutin pentru alegerea președintelui, unde rata de prezență la urne depășește 60%, în cazul alegerilor intermediare rata de participare este, în general, în jur de 40%.

- Camera Reprezentanților, reînnoită

Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților sunt în joc. Republicanii dispun în prezent de o majoritate confortabilă (236-193, cu șase locuri vacante). Pentru a prelua controlul asupra camerei inferioare a Congresului american, democrații trebuie să câștige 23 de locuri suplimentare, iar victoria le este la îndemână, chiar dacă circa 30 de scrutine sunt foarte strânse, potrivit sondajelor. Noii aleși își vor începe mandatul de doi ani de la începutul lui ianuarie 2019.

- O treime din Senat în joc

În Senat, care e alcătuit din 100 de aleși (doi pentru fiecare stat), o treime dintre mandate sunt reînnoite la fiecare doi ani, iar anul acesta 35 de locuri sunt în joc. Republicanii au o majoritate strânsă (51-49). Însă harta electorală a camerei superioare este mult mai defavorabilă democraților, întrucât aceștia trebuie să își apere 26 de locuri - iar șase dintre acestea sunt amenințate - față de doar nouă republicanii. Senatorii sunt aleși pentru șase ani și își vor începe de asemenea mandatul la începutul lui ianuarie.

- Scrutine locale

Practic, toate legislativele locale (Camera și Senatul fiecărui stat), guvernatorii a 36 de state din 50, precum și numeroase alte funcții (de primari, judecători locali, șerifi...) sunt reînnoite la acest scrutin. Alegătorii se vor pronunța de asemenea asupra unei multitudini de inițiative locale.

- Un vot asupra lui Trump

Deși numele lui Donald Trump nu figurează pe buletinele de vot, mulți americani văd aceste alegeri drept un referendum asupra președintelui. Conștient de pericol, Trump a pornit un tur de forță pentru a-și mobiliza alegătorii, cu mitinguri electorale în opt state în mai puțin de o săptămână (Florida, Ohio, Georgia, Indiana, Missouri, Montana, Tennessee și Virginia de Vest).

Dacă democrații vor obține majoritatea în Camera Reprezentanților, probabilitatea de a lansa o procedură de destituire ("impeachment") împotriva lui Donald Trump crește foarte mult. Ei ar conduce asltfel comisiile parlamentare care ar putea ancheta, îndeosebi, suspiciunile privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016 sau acuzațiile de evaziune fiscală la adresa lui Trump.

Totodată, dacă democrații reușesc să preia și controlul asupra Senatului, atunci toate numirile pe care Trump le-ar putea face la Curtea Supremă, în sistemul judiciar federal sau pentru funcțiile executive din cadrul Administrației ar putea fi blocate. Senatul are ultimul cuvânt în privința acestor nominalizări prezidențiale.

Iar șansele ca partidul președintelui să scape de o sancțiune din partea electoratului în aceste alegeri sunt foarte mici, o situație destul de obșnuită în istoria Statelor Unite. Alegătorii americani tind să limiteze la "midterms" numărul celor care reprezintă partidul prezidenţial în Congres. Uneori este un fel de auto-corecţie, alegătorii dorind să se asigure că puterea executivă şi cea legislativă nu sunt controlate de un singur partid şi obligându-i totodată pe politicieni să accepte compromisuri. Dar alteori, votul reprezintă și o sancțiune pentru politicile celui de la Casa Albă.

- Alegători mai puțin pasionați

Statisticile arată că alegerile "midterm" nu prea atrag electoratul. Potrivit datelor, doar 41,9% dintre alegătorii americani şi-au îndeplinit datoria civică în 2014, față de 61,4% în 2016, când alegerile pentru Congres au fost cuplate cu alegerile prezidențiale. Însă anul acesta participarea la vot ar putea înregistra recorduri, datorită unei puternice mobilizări a opozanților lui Donald Trump, în special a tinerilor.