În timp ce votul este obligatoriu în Brazilia, mai mult de unul din cinci alegători (21,3%) nu s-a deplasat, duminică, 28 octombrie, pentru a vota la alegerile prezidențiale, soldate cu victoria candidatului de extremă dreaptă Jair Bolsonaro în faţa candidatul de stânga Fernando Haddad, potrivit Le Monde, citat de Rador.
Deşi această rată de abținere nu este excepțională - ea a fost, la ultimele șase alegeri, între 16,8% în 2006 și 21,5% în 1998 - rămâne ridicată și există întrebări cu privire la implementarea concretă a obligației votului.
Instaurat în 1932, votul obligatoriu a fost consolidat în 1988 în noua Constituție braziliană, încă în vigoare astăzi. Concret, Constituția obligă fiecare cetățean brazilian, între 18 și 70 de ani, să voteze la toate alegerile, indiferent de scară (locală sau națională). Expaţii brazilieni nu beneficiază de nicio scutire pentru alegerile naționale.
În schimb, brazilienii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani (votul în Brazilia fiind autorizat de la vârsta de 16 ani), precum și cei peste 70 de ani, soldații și analfabeții de toate vârstele nu au nicio obligație de a vota.
Dincolo de aceste excepții, rămâne posibil ca alegătorii să se abțină, dacă pot justifica acest lucru în faţa Tribunalul Electoral Regional (TRE) în termen de șaizeci de zile. Rata de abținere cunoscută a doua zi după alegeri combină absenţi voluntari şi absenţi aflaţi într-o incapacitate reală de a se deplasa.
Dacă TRE consideră că scuza lor este nevalidă sau dacă nu au făcut acest demers de justificare la timp, ei pot face obiectul a două tipuri de sancțiuni, unul monetar și altul administrativ.
Sancțiunea monetară este cea mai ușoară: cei care nu au votat trebuie, în general, să plătească o amendă echivalentă cu doi euro. Penalizarea administrativă este însă mai dură. Dacă o persoană nu a votat la trei alegeri consecutive (fiecare dintre rundele alegerilor contează ca una) și nu a putut să-și justifice absența, i se va retrage cartea electorală. Iar fără o carte electorală, brazilienii nu pot trece examenele pentru a deveni funcționari publici, nu pot primi bani de la stat, nu pot obține un pașaport sau un credit de la o bancă de stat.
Prin urmare, este posibil ca brazilienii să "rateze" nişte alegeri. Dar ei trebuie să fie atenți să nu-şi facă din acest lucru un obicei, sub sancțiunea unor pedepse administrative importante. Potrivit unui sondaj publicat de instituția de vot Datafolha în 2014 , 57% dintre cetățenii forțați să voteze nu se vor deplasa dacă votul nu este obligatoriu (împotriva a 16-21% din alegători, potrivit cifrelor de abținere de la alegerile din ultimii 20 de ani).
În 2014, ziarul "Estado de São Paulo" a prezentat un alt motiv pentru abținere, în ciuda caracterului obligatoriu al votului. În acel an, brazilienii au fost chemați să voteze şi pentru șeful lor de stat. În São Paulo, aproximativ 20% dintre alegători nu s-au prezentat la vot. După efectuarea unui studiu statistic, ziarul a afirmat că o parte din abținere ar putea fi explicată prin lipsa unor liste de alegători actualizate, care încă includ ... persoane decedate.
Ziarul a notat că în orașele în care listele de alegători au fost complet actualizate - acestea din urmă cerând alegătorilor înregistrați să-și prezinte amprentele digitale în fața instanței electorale -, rata abținerii a fost mai mică. Alegătorii decedați au fost astfel îndepărtați de pe listele electorale ... și, prin urmare, din numărul absenţilor.
