Prim-vicepreședintele Iranului, Eshaq Jahangiri, a spus că şi în cazul în care exportul zilnic de petrol al ţării sale va scădea la un milion de barili în urma intrării în vigoare a noului pachet de sancţiuni americane, din cauza preţului crescând al petrolului, Iranul nu va înregistra vreo scădere a veniturilor comparativ cu anii trecuţi, scrie Haberturk, citat de Rador.
Jahangiri a participat la Teheran la o reuniune cu ocazia Zilei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, unde s-a referit la sancţiunile SUA împotriva Iranului şi la exporturile de petrol ale ţării sale.
Prim-vicepreședintele Iranului a adăugat că din cauza sancţiunilor, Iranul - care în prezent exportă zilnic 2,5 milioane de barili de petrol, ar putea înregistra o scădere a exporturilor de câteva mii de barili însă nu este o pierdere semnificativă. Jahangiri a subliniat că exporturile iraniene de petrol nu trebuie să scadă sub un milion de barili pe zi, pentru a se obţine aceleaşi venituri ca anii trecuţi.
"Dacă SUA ar fi reuşit, preţul petrolului ar fi fost de 100 de dolari"
Jahangiri a afirmat că zvonurile potrivit cărora SUA ar fi dorit să compenseze lipsa petrolului iranian printr-o creştere a exportului Arabiei Saudite şi a altor ţări sunt doar propagandă şi a atras atenţia asupra creşterii preţului barilului de la 30 la 80 de dolari, precizând că "Dacă SUA ar fi reuşit să oprească petrolul iranian, preţul barilului ar fi depăşit astăzi 100 de dolari".
Jahangiri a adăugat că cel de al doilea pachet al sancţiunilor americane, care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, nu va influenţa Iranul prea mult pentru că exporturile sale de petrol nu vor putea fi reduse la zero iar în prezent Teheranul dispune de rezerve valutare de 100 de miliarde de dolari.
Sancţiunile SUA la adresa Iranului
Pe 8 mai, preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că se retrage din acordul nuclear. Pe 7 august a intrat în vigoare un pachet de sancţiuni care împiedică Iranul să aibă acces la dolari americani, să vândă obligaţiuni de stat, să facă comerţ cu aur, alte materiale preţioase, oţel, aluminiu, cărbune şi să importe avioane de călători sau piese de avion.
Din cauza acestor sancţiuni şi-au pus capăt activităţilor şi şi-au anulat contractele din Iran companii importante precum Total, care semnase un acord în valoare de 4,2 miliarde de euro cu guvernul iranian pentru exploatarea rezervelor de gaze naturale de la Pars, producătorii europeni de automobile Peugeot, Renault şi Citroen, compania Siemens din Germania, producătorii ruşi de oţel MMK şi Severstal, cel de al treilea transportator internaţional de conteinere CMA CGM, dar şi producătorii de avioane Boeing şi Airbus.
Cel de al doilea pachet de sancţiuni la adresa Iranului va intra în vigoare pe 5 noiembrie, la 180 de zile după ce preşedintele american a anunţat retragerea SUA din acord şi aplicarea de sancţiuni. Din acea dată, vor fi impuse restricţii internaţionale Companiei Naţionale de Petrol din Iran, Companiei de Comerţ cu Petrol din Iran şi Companiei Naţionale de Tancuri Petroliere. Vânzarea produselor iraniene pe bază de petrol va fi limitată pe pieţele internaţionale.
