Disputa dintre Moscova şi Washington pe marginea dosarului macedonean este văzută drept parte a reacţiei şi a mobilizării generale a Rusiei faţă de planurile NATO de a se extinde în Balcanii de Vest. Aceasta este concluzia lui Georgios Savvaidis, fost secretar general în Ministerul grec de Externe, fost reprezentant permanent al Greciei la NATO şi fost ambasador la Washington, care a trăit din prima linie schimbările de pe câmpul geopolitic şi ciocnirile dintre superputerile SUA şi Rusia, potrivit presei grecești, citate de Rador.
Experimentatul diplomat, care a fost în trecut şi consul general la Skopje, pe vremea Iugoslaviei unite, semnalează că reacţia dură a Ministerului rus de Externe care alaltăieri a reclamat în mod deschis că SUA au pus la cale şantaje, ameninţări şi mituiri de parlamentari ai opoziţiei de la Skopje pentru a vota în favoarea schimbărilor din Constituţia FRI Macedonia, nu trebuie să ne surprindă. "Rusia nu mai este cea pe care o ştim de la începutul anilor '90. Îşi revendică rolul pe care l-a pierdut în ultimii 20 de ani. Reacţionează continuu şi sistematic, iar motivul este dorinţa sa de a împiedica pe cât posibil procesul de extindere a NATO în Balcanii de Vest".
Dar reacţia rusă nu se concentrează doar asupra Balcanilor. Moscova "se opune extinderii NATO spre Est. Rusia percepe o tendinţă insistentă a Occidentului de a crea o zonă care să ţină influenţa rusească departe de Europa".
Background-ul acestor reacţii ruseşti care sunt din ce în ce mai intense în ultimii ani, ar trebui căutat - spune ambasadorul Savvaidis - în schimbările tectonice întâmplate în Europa după prăbuşirea Uniunii Sovietice la începutul anilor '90 şi dizolvarea Pactului de la Varşovia. Atunci, ţările Pactului căutau o altă poziţie geostrategică, iar NATO se afla în plină expansiune către Est. Tratatul Nord-Atlantic s-a transformat în acea perioadă din alianţă militară în organism global de securitate şi a început să se extindă în ţările fostului bloc estic (Polonia, Ungaria, Cehia). De atunci au mai avut loc patru extinderi ale NATO spre Est. "Această tendinţă de a înlocui Pactul de la Varşovia s-a lovit de la început de reacţia puternică a părţii ruseşti". Extinderile NATO au acoperit nu numai aşa-numitul bloc răsăritean, ci şi Nordul, Europa Centrală şi, în cele din urmă, Balcanii. Astfel, astăzi în afara NATO au mai rămas Bosnia-Herţegovina, FRI Macedonia şi Serbia.
În mod special în privinţa Balcanilor, Rusia are un motiv în plus de a se opune oricărui proces de pătrundere a NATO, aşa cum se întâmplă acum cu FRI Macedonia. Aceste ţări care împărtăşesc acelaşi rit ortodox, precum Bulgaria, Serbia, România, Muntenegru şi FRI Macedonia, reprezentau un spaţiu privilegiat pentru Rusia pentru a-şi exercita influenţa. Este vorba de o regiune "care este un câmp de instabilitate şi de confruntări geopolitice. Este însă o regiune importantă pentru Moscova pentru că se învecinează cu Marea Neagră, cu Ucraina şi reprezintă calea de ieşire a Rusiei la Marea Egee, Mediterana de Est şi Orientul Mijlociu".
În lumina acestor date, reacţia Rusiei în problema FRI Macedonia este considerată absolut consecventă cu atitudinea generală a Rusiei. Moscova a arătat clar că se opune procesului de aderare a FRI Macedonia la NATO, aşa cum o dovedeşte şi acum, acuzând că guvernul de la Skopje s-a folosit de mijloace ilicite pentru a trece schimbările constituţionale, după referendumul desfăşurat la data de 30 septembrie, pe care Rusia îl consideră invalid din cauza participării reduse.
Această confruntare dură între Moscova şi Washington vine într-un moment în care are loc o înrăutăţire generală a relaţiilor ruso-americane, iar denunţarea de către Washington a Tratatului ΙNF (Intermediate Nuclear Forces) în vigoare din 1987 este relevantă în cazul de faţă. Este însă şi momentul în care Rusia se prezintă din nou ca o puternică putere globală care mai este şi membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Tensiunea politică de la Skopje a fost amplificată ieri de o nouă intervenţie a preşedintelui FRI Macedonia, Gjorge Ivanov, care a legat în mod deschis rezultatul din parlament de mituirea unor parlamentari. "Majoritatea reprezentanţilor poporului a reacţionat împotriva voinţei poporului", a spus Ivanov despre cei 80 de parlamentari care au aprobat schimbările din Constituţie în vederea aplicării Acordului de la Prespa cu privire la denumirea FRI Macedonia. "Cetăţenii s-au declarat împotriva unor soluţii grăbite, impuse şi nocive", a spus Ivanov, conchizând: "Oamenii îl celebrează mereu pe cel viteaz, iar istoria dispreţuieşte mituirea".
