The Guardian: Trump creează o ameninţare nucleară mai gravă decât războiul rece

de I.B.     HotNews.ro
Joi, 25 octombrie 2018, 2:12 Actualitate | Internaţional


Donald Trump
Foto: Captura YouTube
Ups! O luăm de la capăt. Decizia impulsivă a lui Donald Trump de a arunca la gunoi tratatul de referinţă privind controlul armelor şi de a dezvolta o nouă generaţie de arme nucleare americane dă încă o lovitură devastatoare, periculoasă, ordinii mondiale bazată pe reguli. Se pare că pentru Trump nu este nevoie decât să se uite la un tratat internaţional sau la o instituţie multilaterală, pentru a fi copleşit de o dorinţă irezistibilă de a le distruge, potrivit The Guardian, citat de Rador.

Omul acesta este o ameninţare, asta este adevărat. Cel mai recent exemplu de vandalism voluntar va crea riscuri mai mari pentru toată lumea. Este o veste îngrozitoare pentru toţi cei care doresc o lume fără arme nucleare. Este un regres semnificativ care ne îndepărtează de obligaţia tuturor statelor posesoare declarate de arme nucleare, conform tratatului de neproliferare din 1970, de a-şi reduce şi elimina arsenalele lor. Este un act nesăbuit, iresponsabil.
Dar asta nu este partea cea mai rea. Decizia lui Trump, dacă va fi implementată, dă semnalul de pornire în a doua etapă a cursei mondiale a înarmării, care ar putea fi şi mai înspăimântătoare decât competiţia celor două superputeri care s-a oprit la implozia Uniunii Sovietice. Lumea s-a schimbat din 1991. De data aceasta, cursa ar putea fi una multidimensională şi multipolară, făcând mai dificilă limitarea sa. De data aceasta, ameninţarea unei anihilări reciproce va fi înlocuită de distrugerea multilateral garantată.

Este posibil ca anunţul lui Trump să fie o stratagemă, menită a exercita presiuni asupra ruşilor în săptămâna în care consilierul pentru securitate naţională american John Bolton poartă discuţii la Moscova. Ar fi un lucru tipic pentru acest preşedinte să ameninţe cu armaghedonul doar pentru ca ulterior să fie amabil, cum a făcut cu Coreea de Nord. Necazul este că Vladimir Putin nu este un actor slab, marginalizat, de felul lui Kim Jong-un. Kremlinul s-a angajat să se doteze cu noi arme la paritate cu cele ale SUA, ogivă pentru ogivă.

În mod tipic, Trump îşi justifică decizia spunând că amplasarea de noi rachete de croazieră capabile să transporte ogive nucleare mobile cu rază medie de acţiune, cu baza la sol, încalcă tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) semnat în 1987. Nu este o problemă nouă: şi Barack Obama s-a confruntat cu ea. Iar occidentul ştie, pe propria piele, că Putin este în ofensivă pe mai multe fronturi. În martie, el a prezentat ostentativ arsenalul modernizat al Rusiei, cu o rachetă purtătoare de 15 ogive, cu rază lungă de acţiune, drone subacvatice şi o rachetă hipersonică numită "pumnalul" despre care a spus că ar putea lovi ca un meteorit.

Lăsând deoparte o astfel de lăudăroşenie infantilă, Rusia susţine - oarecum în mod justificat - că americanii sunt cei care subminează pactul INF, cheltuind miliarde de dolari pentru modernizarea actualelor sisteme de arme nucleare şi făcându-le mai "folosibile" prin diminuarea randamentului lor exploziv. Fundamental de ameninţătoare, din perspectiva Moscovei, a fost decizia unilaterală a lui George W. Bush din 2002 de retragere din tratatul vechi de 30 de ani privind rachetele antibalistice (ABM), o altă cărămidă care a stat la baza controlului armamentelor din timpul războiului rece. Rusia spune că ulterioara desfăşurare a scuturilor antirachetă de apărare - actualul "scut cu rachete" gestionat de NATO este amplasat în Polonia şi România - a înclinat balanţa europeană a forţelor împotriva Moscovei.

Decizia lui Trump vizând INF reflectă totodată preocupările americane, împărtăşite de ruşi, faţă de China - care nu este supusă constrângerilor acordului şi dezvoltă sisteme cu rază medie de acţiune. O posibilă viitoare ameninţare pentru extremul orient al Rusiei este un alt motiv care îl face pe Putin să creadă că are nevoie de rachete mobile cu lansare de la sol. Luând în considerare intensificarea confruntării militare dintre forţele americane, chineze şi ale altor naţiuni în Marea Chinei de Sud, şi poziţia agresivă a Beijingului faţă de Taiwan, nu este greu de înţeles de ce adoptă generalii din toate taberele, împotmoliţi în gândiri învechite din vremea războiului rece, opinii similare.

Statele înarmate nuclear din liga minoră, de felul Regatului Unit şi Franţei, nu pot să nu-şi asume o parte din vina pentru această deteriorare cuprinzătoare a securităţii nucleare. Londra şi Parisul abia îşi pot permite bombele lor nucleare, financiar şi moral. Acestea sunt în mai mică măsură un element "independent de descurajare" şi mai degrabă un simbol uitat al trecutului lor statut de mari puteri. Ambele guverne ar trebui să dea exemplu statelor nucleare nemonitorizate de felul Israelului, Pakistanului şi Indiei şi altora care pe viitor şi-ar putea propune să "devină nucleare", dezarmându-se unilateral. Dar chiar şi (liderul opoziţiei laburiste britanice) Jeremy Corbyn, militant de o viaţă împotriva armelor nucleare, nu se poate hotărî să facă o astfel de promisiune, care i-ar prejudicia ambiţiile politice.

Toate acestea ne readuc la Trump şi ipocrizia uimitoare a bărbatului care anul trecut a ameninţat să "distrugă complet" Coreea de Nord deoarece a avut temeritatea de a construi bombe atomice. Trump insistă că Kim trebuie să se dezarmeze total - concomitent cu planul de a creşte arsenalul nuclear american. S-a gândit oare Casa Albă ce efect ar putea avea asta asupra disponibilităţii Phenianului de a vorbi despre pace?

Dublul standard aplicat de Trump vizează şi Iranul - care în mod ironic este singura ţară care şi-a onorat promisiunea în domeniul nuclear. Teheranul se confruntă cu sancţiuni extreme din partea SUA, în pofida faptului că a respectat scrupulos acordul nuclear multilateral din 2015 pe care Trump l-a denunţat anul acesta. Liderii Iranului se vor uita la cel mai recent exerciţiu de distrugere de tratate şi vor spune că America a demonstrat din nou că nu se poate avea încredere în cuvântul ei de onoare. Dogmaticii vor afirma că este un argument în sprijinul unei bombe iraniene.

Dacă Trump va continua pe această cale şi Kremlinul va răspunde la paritate, ar putea însemna întoarcerea în Europa, după 30 de ani, a rachetelor americane bazate la sol, urmaşe de temut ale rachetelor de croazieră şi Pershing a căror amplasare pe continent în anii 1980 a generat împotrivirea CND şi a taberei pacifiste a femeilor Greenham Common. O variantă ar fi noi desfăşurări majore de rachete americane cu lansare din aer şi de pe mare, pe lângă exercitarea unor noi presiuni asupra statelor NATO pentru a aloca mai mulţi bani în acest scop.

Ruperea tratatului INF ar putea ucide de asemenea un pact încă şi mai important, Noul tratat Start de reducere a armelor strategice, negociat de Obama în 2010, a cărui înnoire în 2021 nu mai este deloc certă. Pe scurt, efectele devastatoare ale actului lui Trump de iresponsabilitate grosolană sunt destabilizatoare la nivel global, imprevizibile şi extrem de riscante. Ele indică o lume condusă permanent de frica de distrugerea nucleară. Dar frica este metoda de lucru a lui Trump.


















208 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version