Vineri, 19 octombrie, președintele sârb, Alexandar Vucic, a avertizat că înființarea unei armate a Kosovo ar putea "pune în pericol pacea și stabilitatea" Balcanilor. Parlamentul kosovar aprobase cu o zi înainte nişte texte care prevăd transformarea într-o armată obișnuită a Forței de Securitate din Kosovo (KSF), o forță de urgență pregătită pentru a răspunde dezastrelor anunță La Libre Belgique citată de Rador.
Vorbindu-le reporterilor, după întâlnirea cu un responsabil din cadrul Departamentului de Stat american, Matthew Palmer, președintele sârb a explicat că Statele Unite trebuie să "înțeleagă pe deplin că acest lucru ar putea pune în pericol pacea și stabilitatea și ar avea consecințe tragice".
Cu sprijinul Moscovei, dar și al Beijingului, Belgradul refuză să recunoască independența fostei sale provincii albaneze, proclamată în 2008. Majoritatea țărilor occidentale o recunosc. Belgradul a pierdut controlul asupra provinciei Kosovo în 1999, după o campanie de bombardamente NATO. Belgradul și-a retras apoi trupele din Kosovo, fapt care a marcat sfârșitul conflictului cu guerilele albaneze independente din Kosovo (1998-1999, 13.000 de morți). De atunci, apărarea provinciei Kosovo a fost asigurată de o forță internațională condusă de NATO, KFOR, care are astăzi 4.000 de bărbați și femei.
NATO a avertizat Pristina că, dacă "mandatul său ar evolua, ar trebui să reexamineze nivelul angajamentului său în Kosovo". De altfel, Alianța și-a reiterat dorința ca această forță armată să fie creată "după o consultare cu toate comunitățile din Kosovo".
Deputații minorității sârbe se opun în mod ferm. Joi, Aleksandar Vucic a avertizat că înfiinţarea unei armate kosovare, precum și eventuala plecare a misiunii ONU din Kosovo (UNMIK), ar pune Serbia "într-o poziție extrem de dificilă". Într-o asemenea poziție, Belgradul nu ar avea "altă alegere ... decât să ne protejăm țara și poporul", a spus Aleksandar Vucic, citat de agenția independentă de știri Beta.
Dialogul de normalizare dintre Belgrad și Pristina se află într-un punct mort de câteva luni. În vara aceasta, ideea unui schimb de teritorii pentru ajungerea la un acord, părea potrivită pentru reluarea tratativelor.
Washingtonul a declarat că ar fi dispus să accepte o astfel de soluție dacă aceasta ar obține consimțământul ambelor părți. Dar Berlinul se opune, considerând că soluţia propusă prezintă riscuri de destabilizare a acestei regiuni fragile, care a fost în anii '90 teatrul unor conflicte interetnice care au făcut aproximativ 130.000 de morţi.
La Libre Belgique (preluare Rador)
