Niciun vânt nu poate ajuta o navă care nu are o rută stabilită. Astfel se poate sintetiza situaţia în care se află Turcia. Regimul AKP al unui singur om, Erdoğan, a transformat Turcia într-o navă care nu are o rută stabilită. Aşa cum declara Atatürk, obiectivul principal la întemeierea Republicii Turcia era: Atingerea nivelului de civilizaţie contemporană, scrie
Cumhuriyet, citat de Rador.
Acest obiectiv, care cuprindea toate domeniile, de la economie şi până la democraţie, a fost amintit în diverse moduri, în funcţie de aşteptările politice şi sociale ale vremii, de toate guvernele formate după anul 1938.
İnönü a fost artizanul trecerii la sistemul pluripartit în democraţie.
Menderes a dorit ca fiecare cartier să aibă un milionar, Turcia să devină o mică Americă.
Demirel a spus "Marea Turcie".
Ecevit vorbea populaţiei despre o "ordine în care să se trăiască omeneşte, fără asupritori şi asupriţi".
Özal declara "Vom depăşi secolul".
*
Atunci când s-a instaurat regimul AKP, care a venit la putere după o serioasă criză economică, a promis următoarele:
- Vom deveni ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
- Vom consolida moştenirea lui Erbakan, D-8.
- Vom face parte din primele 10 economii ale lumii.
- Toată lumea va fi reprezentată în Parlament.
- Vom face pace cu întreaga Turcie.
Nici structura din care provenea Erdoğan, şi nici structura internă a AKP nu erau potrivite pentru aceste obiective. Dar un segment important al societăţii a crezut că toate acestea se vor realiza într-o perioadă de 10 ani.
Însă, aşa cum niciuna dintre punctele de mai sus nu au devenit realitate, în toate situaţiile menţionate s-a înregistrat un regres. În acest caz, AKP nu a mai avut niciun obiectiv pe care să-l expună în faţa Turciei.
Din când în când transmit mesajul "revitalizării procesului de aderare la UE" dar nimeni nu mai crede.
Umor negru, nu altceva; relaţiile cu ţările arabe sunt cele mai rele din istorie,o putere care a avut ca punct de referenţă islamul a reuşit acest lucru!
Nu mai există o altă ţintă decât a arăta că nu există criză în economie. Pentru că nicio ţintă nu a fost atinsă, au spus "Să schimbăm sistemul, o să pară că am făcut ceva". Iar acest ceva nu generează altceva decât criză.
*
Regimul care a consumat tot ce se acumulase şi-a consumat într-un fel şi viitorul.
Turcia şi-a pierdut povestea.
Turcia, ca ţară, şi-a pierdut visurile.
În faţa acestor evoluţii, mai corect involuţii, ar trebui să punem o poveste puternică, visuri care să atragă oamenii.
Din acest motiv, alegerile locale ce vor veni sunt o ocazie importantă. Aşteptăm ca partidele care vor reprezenta o alternativă la această evoluţie să privească "alegerile locale nu numai ca alegeri locale", ci să prezinte Turciei şi o nouă poveste.
Editorial de Mustafa Balbay,
Cumhuriyet (preluare Rador)
Oricum, va fi ceva urât.
Jos palaria!