Duminică, 7 octombrie, naționalistul Milorad Dodik a câştigat locul rezervat sârbilor la președinția colegială a Bosniei, pe care o va împărţi cu un bosniac și un croat. După o campanie dusă pe o linie comunitară, Milorad Dodik va co-prezida o țară divizată, pe care a calificat-o în trecut ca fiind o "țară ratată" și care, în ochii săi, "nu este un stat". Cu 55,15% din voturi, el l-a devansat pe adversarul său centrist Mladen Ivanic (41,98%), potrivit comisiei electorale, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Milorad DodikFoto: Wikipedia Commons

Candidatul principalului partid bosniac (musulman), SDA (conservator), Sefik Dzaferovic, a câștigat 37,9% din voturile bosniace, după o campanie desfășurată tot pe o linie identitară. În schimb, la croați, candidatul dreptei naționaliste, Dragan Covic (38,66%), a fost învins de social-democratul Zeljko Komsic (49,47%).

Președinția colegială este responsabilă cu politicile externe și de apărare. Dar cea mai mare parte a puterii - cum ar fi poliția, educația sau politica economică - se află în mâinile celor două entități care alcătuiesc țara, Republica sârbilor bosniaci (Republica Srpska) și Federația croato-musulmană.Dar Milorad Dodik, care, de asemenea, conduce Republica Srpska din 2006, ar putea acum să își folosească noua poziție pentru a "lucra pentru dezmembrarea Bosniei", se teme analistul Tanja Topic.

Dotate cu o mare autonomie, cele două entități sunt legate de un stat central slab, întruchipat de președinția colegială tripartită. Bosniacii (musulmani) reprezintă mai mult de jumătate din cei 3,5 milioane de locuitori, dintre care o treime sunt sârbi (ortodocși) și 15% croați (catolici). Votul de duminică, care a avut loc fără vreun incident semnificativ, potrivit comisiei electorale, a fost, prin urmare, la fel de complex ca și instituțiile axate pe linii identitare după războiul inter-comunitar din perioada 1992-1995.

Și el ar putea fi urmat de luni de negocieri la fel de complicate pentru formarea unui guvern central care trebuie să includă reprezentanți ai celor trei "popoare constitutive". Mai ales că mai multe forțe politice ar putea alege să blocheze procesul.

Acesta este în special cazul dreptei naționaliste croate, în jurul lui Dragan Covic, care reclamă o entitate separată pentru croați. Dacă a fost învinsă la președinție, ea va putea să se bazeze pe deputații săi.

La douăzeci și cinci de ani după conflictul care a făcut aproximativ 100.000 de morți, mulţi candidați încă joacă pe coarda naționalistă, Milorad Dodik, Dragan Covic, dar și concurenții bosniaci. Votând în satul său din Laktasi (nord), Milorad Dodik, a explicat duminică că își va exercita funcția "numai în interesul sau profitul Republicii Srpska".

Într-un raport recent, ONG-ul Transparency International a detaliat neregulile electorale de la alegerile locale din 2016, inclusiv promisiunea de a angaja alegători în companiile de stat, făcute de partide. Listele electorale sunt, de asemenea, discutabile: ele numără 3,3 milioane de alegători, sub numărul de locuitori, și doar cu un milion mai mult decât în ​​2004. "Se moare în această țară?", a întrebat ironic Amer Bekan, președintele unui mic partid.