ANALIZĂ La Tribune: Sancţiuni şi înarmare: realpolitika Statelor Unite

de I.B.     HotNews.ro
Joi, 4 octombrie 2018, 23:44 Actualitate | Internaţional


Sistem de apare antiaeriana S-400
Foto: mil.ru
India şi Rusia vor finaliza vânzarea de sisteme S-400 cu ocazia vizitei de joi şi vineri a preşedintelui rus, Vladimir Putin, la New Delhi. Statele Unite vor sancţiona oare India sau îi vor acorda o derogare în contradicţie cu legea CAATSA?, se întreabă La Tribune, citat de Rador.

Va fi India sancţionată pentru că a finalizat cumpărarea temutelor sisteme de apărare antiaeriană ruseşti S-400 cu ocazia vizitei de joi şi vineri a preşedintelui Vladimir Putin? Nu e sigur... Ceea ce ar veni în cpntradicţie cu legea americană CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act, adică, în traducere, "să contrezi duşmanii Statelor Unite prin intermediul sancţiunilor"). Această lege impune sancţiuni economice contra oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte de armament cu companii ruseşti. Dar Statele Unite, care se vor astăzi singurul jandarm al lumii, mai au contradicţii. Ceea ce se numeşte realpolitik sau pur şi simplu "fac ce vreau, când vreau".

În orice caz, China a fost recent sancţionată de Statele Unite pentru că a achizitionat 24 de avioane de luptă ruseşti Suhoi Su-35 (2 miliarde de dolari) şi două regimente de S-400 (3 miliarde de dolari). În iulie, secretarul de stat la apărare, Jim Mattis, a pledat pentru ca sancţiunile americane contra ţărilor care cumpără armament rusesc să poată face obiectul unor exceptări pentru a nu arunca unele ţări definitiv în braţele Rusiei. Această iniţiativă viza în principal India.

"Rusia trebuie să plătească pentru comportamentul ei agresiv şi destabilizator şi pentru ocuparea ilegală din Ucraina", estimase Jim Mattis pe 21 iulie într-un comunicat. "Totuşi, în vreme ce noi impunem sancţiuni necesare şi meritate pentru atitudinea lor răuvoitoare, este imperativ să dăm secretarului de stat posibilitatea unor derogări de la legea CAATSA", a precizat el.

China vizată de legea CAATSA
Pe 20 septembrie, Statele Unite au anunţat că au decis pentru prima dată sancţiuni contra unei entităţi străine pentru că a cumpărat arme ruseşti. Washingtonul viza Beijingul şi, mai precis, o unitate a armatei chineze, departamentul economic al echipamentelor de la ministerul apărării chinez (Equipment Development Department) şi pe directorul acestuia (Li Shangfu).

Statele Unite au pus pe lista neagră alte 33 de persoane şi entităţi ruseşti din sectoarele militar şi al serviciilor de informaţii ruseşti. Persoane şi entităţi cu care orice tranzacţie este interzisă in materie de armament sub ameninţarea unor sancţiuni americane, au anunţat atunci oficialii administraţiei Trump. Ele se adaugă altor 39 desemnate iniţial pe această listă care cuprinde acum 72 de persoane şi entităţi, în special principalele societăţi de armamant ruseşti.

Aceste măsuri au fost luate într-un proiect de lege adoptat anul trecut de Congresul american pentru a pedepsi activităţile "răuvoitoare" ale Rusiei printre care amestecul în alegerile americane şi atitudinea în Ucraina. Această lege a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare a parlamentarilor de toate culorile, dar ratificată cu neplăcere de preşedintele Donald Trump, grijuliu să se raporteze la Rusia lui Vladimir Putin aşa cum a promis în campania sa electorală.

Când un prim termen pentru a anunţa sancţiuni împotriva ţărilor care au încheiat contracte de armament cu Moscova s-a împlinit la sfârşitul lui ianuarie, departamentul de stat american a renunţat să impună măsuri punitive. El dădea asigurări că efectul descurajator al legii a funcţionat. Dar această absenţă a sancţiuniloir a fost foarte criticată de numeroşi parlamentari

Teroare prin retroactivitate
O dată cu sancţiunile împotriva Chinei, Departamentul de Stat a "vrut să prevină potenţiale achiziţii de S-400 pentru care s-ar aplica sancţiunile de acum retroactiv", estimează un observator al domeniului apărării.

Căci cele două contracte chinezeşti (24 de Suhoi Su-35 şi sisteme S-400) au fost semnate în 2015. Rusia a livrat parţial materialele cumpărate: livrarea la sfârşitul lui mai a ultimului lot pentru primul regiment de S-400 din două, livrarea ultimului lot din 10 SU-35 la sfârşitul lui august. Acest avertisment se referă la India, dar mai sigur la Vietnam, Turcia, chiar Qatar şi Arabia Saudită. Ultimele două ţări şi-au exprimat intenţia să cumpere S-400. Moscova se declară în negocieri cu Doha pentru achiziţia sistemului S-400, care este compus din mai multe staţii radar, rachete cu diferite raze de acţiune ca şi echipamente de mentenanţă.

Departamentrul de stat estimează că a împiedicat prin simpla ameninţare cu sancţiuni de miliarde de dolari vânzările de arme ruseşti unor terţe părţi. Totuşi, nu riscă să dea cifre privind pierderile aduse industriei ruseşti. Legea  CAATSA  este deci - nesurprinzător - şi o armă comercială antirusească, destinată să contreze Rosoboronexport şi Rostec, două societăţi de stat ruseşti al căror scop este de a promova dezvoltarea, producerera şi exportul de produse industriale de înaltă tehnologie destinate sectoarelor civile şi militare.

Au reuşit Statele Unite să frâneze exportuirile de armament rusesc? Nu e sigur. Potrivit ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, vânzările de arme ar fi crescut, de trei ani, cu circa 11% pe an. Cum? Rusia a găsit moduri de a para sancţiunile americane pentru a continua să exporte. Astfel, au fost create noi circuite de plăţi chiar cu riscuri de schimb evidente (ruble/lire pentru Turcia, banca indo-rusească dedicată). Prospectările sunt departe de a se opri şi recentele şi impresionantele manevre Vostok 2018 au adus dimpotrivă un aflux de delegaţii străine... pentru a negocia contracte.

Derogări, de ce?
În Statele Unite, legea CAATSA continuă să provoace dezbateri, unii temându-se că sancţiunile, în special împotriva unor aliaţi asiatici ai Statelor Unite, ca India, pun în pericol relaţiile pe care Washingtonul încearcă să le întărească de mai mulţi ani. India, cel mai mare importator mondial în materie de apărare, cumpără demult echipamente ruseşti şi discută de mai multe luni cu Moscova despre achiziţionarea sistemelor de apărare antiaeriană S-400.

Exceptarea de la lege ar permite unor ţări "să construiască o relaţie de securitate mai strânsă cu Statele Unite", reducând totodată progresiv dependenţa lor de materialul militar rusesc, a explicat Jim Mattis, care s-a dus în India anul trecut şi în septembrie împreună cu secretarul de stat american, Mike Pompeo, pentru negocieri amânate de două ori.

Potrivit secretarului de stat pentru apărare, problema este de a şti dacă Washingtonul vrea să întărească "parteneri în regiuni cheie sau să-i lase fără altă alternativă decât să se îndrepte spre Rusia". În afara Indiei, Jim Mattis se gândeşte fără îndoială la Indonezia şi la Vietnam, trei ţări esenţiale pentru a face o contrapondere faţă de China. În schimb, consilierul pentru securitate naţională John Bolton apără aceste sancţiuni. În plus, armata americană a aerului s-ar afla în spatele acestor sancţiuni. Ea a estimat întotdeauna că S-400 şi Suhoi SU-35 ar putea limita, compromite sau împiedica superioritatea sa aeriană în regiuni sensibile în prezent (Golf) sau în viitor (Asia-Pacific).

Se joacă India cu focul?
New Delhi pare sigură de forţa sa de a constrânge Washingtonul să renunţe la sancţiuni. Căci Rusia şi India vor finaliza vânzarea de sisteme S-400 cu ocazia vizitei lui Vladimir Putin pe subcontinent, a anunţat marţi Kremlinul. "Pe 4 octombrie, preşedintele pleacă într-o vizită importantă în India (...). Punctul esenţial al acestei vizite va fi semnarea unui acord de livrare a sistemelor de rachete S-400", a declarat jurnaliştilor consilierul Kremlinului Iurii Uşakov, vorbind despre un contract de cinci miliarde de dolari. Este vorba de prima vizită în India din octombrie 2016, cu ocazia summitului puterilor emergente din Brics (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud).

Negocierile dintre New Delhi şi Moscova pentru cumpărarea acestor sisteme de apărare antiaeriană se desfăşurau de mai multe luni, dar se loveau de ameninţările cu sancţiuni din partea Statelor Unite în caz de cumpărare de armament rusesc. India a arătat că va cere Washingtonului o derogare dacă negocierile cu Rusia pe S-400 ajung la un rezultat, dar, contrar spuselor liniştotoare ale lui Jim Mattis, un oficial american a declarat, la sfârşitul lui august, că nu există nicio garanţie în acest sens. Totuşi, guvernele indian şi american au semnat la începutul lui septembrie un acord numit Comcasa (Communications Comptability and Security Agreement), care să deschidă calea unor vânzări către India de echipamente americane militare sensibile.

"Vizita mea este un semn puternic care arată că noi considerăm India unul din partenerii emergenţi cei mai strategici (...)", explicase James Mattis presei la New Delhi.

Turcia în colimatorul Statelor Unite
Relaţiile dintre Ankara şi Wasington sunt tensionate. În special din cauza semnării, în septembrie 2017, a unui contract referitor la cumpărarea de sisteme de apărare aeriană S-400. Un acord susţinut puternic de preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan. Dar Turcia este clar în colimatorul Statelor Unite. De multe luni şi chiar înaintea semnării acestui contract, Statele Unite au încercat să convingă Turcia să cumpere sistemul lor antirachetă Patriot în locul celui rusesc S-400, a cărui achiziţie de către Ankara este un motiv de fricţiune major între cele două ţări aliate în NATO.

"Obiectivul punctului nostru de vedere este, înainte de toate, să facem în aşa fel încât sistemele cumpărate de aliaţii noştri să fie conforme cu relaţiile strategice dintre noi şi aliaţii noştri", a explicat la jumătatea lui iulie Tina Kaidanow, însărcinată cu afaceri politico-militare la departamentul de stat american. "În cazul Turciei, e vorba, din punctul nostru de vedere, de Patriot şi încercăm să le dăm turcilor o viziune despre ce se poate face în legătură cu Patriot", precizase ea într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii, de la salonul aeronautic de la Farnborough, în Regatul Unit.

Statele Unite ameninţă Turcia. "Putem să-i convingem pe prietenii noştri şi partenerii noştri străiini că este vorba cu adevărat de o problemă serioasă?", s-ar fi întrebat ea în mod fals. "Sperăm că ei vor ţine cont cand vor decide achiziţii. Vrem ca ei să înţeleagă care sunt inconvenientele, inconvenientele reale şi grave, ale anumitor achiziţii, în special ale achiziţiilor de S-400 de la ruşi, şi să continue să se intereseze mai curând de sistemele noastre pentru a da prioritare interoperabilităţii", explicase ea. În afara ameninţării cu sancţiuni, Washingtonul a avertizat Ankara că vânzarea de avioane invizibile F-35 de către Statele Unite Turciei ar putea fi blocată în caz de achiziţionare a sistemului S-400.

Escaladare între Statele Unite şi China
Pe 20 septembrie, preşedinţia americană a impus sanţiuniu contra Chinei. De atunci, lucrurile escaladează. Guvernul chinez şi-a exprimat nemulţummirea şi a cerut retragerea acestor sancţiuni. "China îşî exprimă indignarea faţă de măsurile neraţionale luate de partea americană", a declarat un purtător de cuvânt. "Noi cerem Statelor Unite să corecteze acestă eroare imediat, altfel americanii îşi vor asuma consecinţele". În virtutea sancţiunilor americane, agenţia chineză şi directorul ei nu vor mai putea cere licenţe de export şi să se integreze în sistemul financiar american. Au fost adăugaţi pe lista departamentului Trezoreriei cu entităţile cu care americanii nu pot  încheia tranzacţii.

Pe 23 septembrie, ambasadorul Stetelor Unite în China a fost convocat la ministerul chinez al afacerilor externe pentru a primi o plângere oficială a Beijingului contra deciziei de a sancţiona China. Ministrul adjunct de externe al Chinei, Zheng Zeguang, l-a convocat pe ambasadorul Terry Branstad pentru a-i comunica "protestul ferm" contra sancţiunilor decise de Wasington, a arătat ministerul. Un purtător de cuvânt a arătat de asemenea că decizia de a achiziţiona avioane de vânătoare şi sisteme antirachetă de la Rusia face parte din cooperarea normală dintre două state suverane şi că Statele Unite nu au dreptul "să se amestece".

“Acest gest al Statelor Unite încalcă grav principiile fundamentale ale relaţiilor internaţionale şi dăunează serios relaţiilor dintre cele două ţări şi armatelor lor", a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Geng Shuang, vorbind  despre o "eroare".

Pe de altă parte, ministerul apărării si-a rechemat şeful de stat major al marinei, aflat în vizită în Statele Unite şi deci a amânat discuţiile militare prevăzute între reprezentanţi chinezi şi americani. Pe 1 octombrie, Jim Mattis a trebuit să anuleze o vizită programată în China. El trebuia să se întâlnească în octombrie la Beijing cu omologul său Wei Fenghe, pentru discuţii axate pe securitate, dar generalul chinez nu a fost disponibil, potrivit unui oficial al Pentagonului. Ministrul American a trebuit deci să decidă să anuleze călătoria. Anularea acestei călătorii intervine înitr-un context de tensiuni tot mai mari între cele două ţări.

În ultimele zile, când au intrat în vigoare noi taxe vamale americane pe bunuri chinezeşti reprezentând 200 de miliarde de dolari, Beijingul a criticat survolarea considerată "provocatoare" de către bombardiere americane a mărilor disputate - Marea Chinei de Sud şi de Est - , a denunţat un proiect de vânzare de arme americane Taiwanului şi a anulat o escală a US Navy la Hong Kong. Atmosferă, atmosferă....

La Tribune (preluare Rador)



















1079 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version