Acum un an, separatiștii au făcut front comun pentru a organiza în Catalonia un referendum de autodeterminare interzis și pentru a proclama o Republică efemeră. Astăzi, tabăra separatistă este dezbinată și fără o strategie definită, scrie publicația La Libre Belgique, citată de Rador.
"Am depus toate eforturile pentru a face referendumul, i-am urmat orbește, dar ne dăm seama că au fost doar promisiuni false", se plânge Adria, o separatistă înverşunată în vârstă de 23 de ani, care protestează împotriva guvernului catalan prezidat de independentistul Quim Torra.
Împreună cu alte douăzeci de persoane, un tânăr - care refuză să-și dea numele - a campat zile întregi în fața sediului executivului regional din Barcelona pentru a le cere oficialilor aleși "să meargă către Republică sau să demisioneze".
Pe 1 octombrie 2017, separatiștii catalani au stânjenit Madridul, reușind să organizeze un referendum strict interzis, marcat de violențele poliției naționale, venită să împiedice votul. Imaginile acestor violenţe au făcut înconjurul lumii.
"1 octombrie a fost o nenorocire pentru toți, deoarece imaginea Spaniei a suferit mult", a recunoscut recent noul ministru al Afacerilor Externe, socialistul Josep Borrell.
Potrivit organizatorilor acestui vot ilegal, 2,3 milioane de alegători, din totalul de 5,5 milioane, au participat la referendum și 90% au spus "da" unei republici catalane independente. De atunci, "situația este în impas", subliniază analistul politic catalan Josep Ramoneda.
"Acesta este un moment care va rămâne în analele independentismului, dar și-a arătat limitele evidente: cu 2 milioane de oameni, nu există mijloace suficiente pentru a impune calea unilaterală", constată el.
Proclamarea independenței din 27 octombrie 2017 a scos în evidență acest aspect: nicio țară nu a recunoscut Republica catalană, iar guvernul spaniol a reușit să-l destituie fără probleme pe președintele regional Carles Puigdemont, să dizolve parlamentul catalan și să convoace noi alegeri. Puigdemont și alți lideri s-au grabit să plece în Belgia, în timp ce restul guvernului regional a fost închis pentru "rebeliune".
Totuşi, în luna decembrie, separatiștii și-au redobândit majoritatea absolută în locurile din camera regională, chiar dacă s-au întrunit doar 47% din voturi. Aflaţi în imposibilitatea de a-l realege pe liderul "exilat" Carles Puigdemont, separatiștii au pus la președinția catalană pe unul dintre fidelii acestuia, Quim Torra. Dar strategiile diferitelor formațiuni separatiste se deosebesc mult acum. Fidelii lui Puigdemont, ca şi mica mişcare de stânga radicală CUP, intenționează să alimenteze conflictul cu Madridul.
Partidul separatist de stânga ERC - marcat de închisoarea liderului său principal, Oriol Junqueras - pledează mai degrabă pentru moderaţie, la fel ca şi unele curente ale partidului lui Puigdemont. Numit "suprematist" de către adversarii săi pentru că i-a criticat extrem de virulent pe "spanioli", Quim Torra încă mai rosteşte discursuri incendiare împotriva Madridului și continuă să ceară eliberarea celor nouă separatiști închiși. Dar el a acceptat să negocieze cu noul șef al guvernului spaniol, Pedro Sanchez.
Ajuns la putere în iunie, datorită răsturnării surprinzătoare de la putere a conservatorului Mariano Rajoy, socialistul se mândrește că a redeschis dialogul cu Catalonia.
"În culise, există o cooperare cu guvernul central, dar discursul oficial (al guvernului catalan) rămâne același", spune Joan Botella, profesor de științe politice la Universitatea Autonomă din Barcelona.
"Separatismul este fragmentat în trei partide și, în plus, există o linie de diviziune între liderii din străinătate și cei aflați în închisoare", spune el. Dar "când există multe diviziuni, situația se blochează și nimeni nu are capacitatea de a lua inițiativa", conchide Botella.
Îngrijorarea începe să se simtă în sânul puternicelor asociații care, ani de zile, au mobilizat în mod pașnic mulțimi uriașe de separatiști. Luni, la exact un an de la referendum, ele vor organiza o demonstrație la Barcelona pentru a cere "să se împlinească dorinţa majorității populației din Catalonia".
"Cunoaştem dificultățile, dar ne-am dori să ne întoarcem pe calea independenței", a declarat pentru AFP, Elisenda Paluzie, președinta Adunării Naționale a Cataloniei (ANC).
"Vrem să evităm pașii înapoi", spune ea.
