Recep Tayyip Erdogan denunţa în 2017 "practicile naziste" ale guvernului german. Un an şi jumătate mai târziu, preşedintele turc începe joi, la Berlin, o vizită de stat menită să reconcilieze cele două ţări, în ciuda protestelor. Între Ankara şi Berlin, subiectele de fricţiune nu au lipsit în ultimii ani, de la lovitura de stat nereuşită din 2016 împotriva lui Erdogan, care a învinuit Germania pentru timiditatea sprijinului său, până la arestările unor cetăţeni germani în Turcia, inclusiv a unor jurnalişti. Dar a venit momentul dezgheţului, chiar dacă şapte germani se află încă în închisoare în Turcia, potrivit La Libre, citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

"Primul obiectiv al acestei vizite este acela de a pune capăt definitiv perioadei (de tensiuni) pe care relaţiile noastre bilaterale au traversat-o în ultimii ani", le-a declarat Erdogan reporterilor, duminică, înainte de a pleca în Statele Unite de unde urma să ajungă la Berlin, joi.

Pentru prima sa vizită de stat în Germania de la alegerea sa în funcţia de preşedinte în 2014, Erdogan va fi primit de două ori de Angela Merkel, precum şi de preşedintele Frank-Walter Steinmeier. Apoi, el va inaugura sâmbătă Moscheea din Köln, finanţată de o organizaţie turcă.

Ca un hazard al calendarului, UEFA va decide joi, în aceeaşi zi a sosirii d-lui Erdogan, care dintre Turcia sau Germania va găzdui campionatul de fotbal Euro-2024. Germania făcea figură de favorită, dar imaginea ei a fost afectată de acuzaţiile de rasism lansate împotriva Asociaţiei de Fotbal din Germania de către Mesut Özil, care, susţinut cu tărie de preşedintele turc, s-a retras din selecţie.

Dincolo de această rivalitate, mizele vizitei sunt multiple.

Într-un context turc marcat de o criză economică acută şi o relaţie degradată cu Statele Unite, Erdogan aşteaptă nişte "măsuri" pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Cu aproximativ 7.500 de companii germane prezente în Turcia, Berlinul este un partener cheie.

Grupul german Siemens se ocupă, în special, de un mega-şantier de construcţie a liniilor de mare viteză, a cărui valoare totală ar putea ajunge la 35 de miliarde de euro.

De asemenea, Erdogan doreşte ca Germania, unde trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane de origine turcă sau naţionalitate turcă, să joace un "rol constructiv" în mai multe dosare cruciale, cum ar fi procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană sau scutirea de viză.

De asemenea, problema siriană se va afla în centrul schimburilor dintre cele două ţări, care, împreună, au primit mai multe milioane de refugiaţi sirieni şi doresc să evite noi fluxuri de migranţi.

O altă aşteptare a lui Erdogan: Germania trebuie să lupte "mai eficient" împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) - o organizaţie teroristă, potrivit Ankarei şi UE - şi susţinători ai predicatorului Fethullah Gülen, acuzat de instigare la puciul eşuat din 2016.

Berlinul şi Ankara cunosc un "fel de lună de miere", rezumă Kristian Brakel, specialist pe problema Turciei în cadrul Fundaţiei Heinrich Böll, un apropiat al Verzilor. "Totuşi, situaţia din Turcia nu s-a ameliorat, dimpotrivă", spune el.

Primirea cu mare pompă rezervată d-lui Erdogan, acuzat de un derivă autoritară, suscită, de asemenea, tensiuni.

După ce i-a făcut pe germani "fascişti" pentru refuzul lor de a permite organizarea de mitinguri electorale turceşti în 2017, el vrea să fie din nou "prietenul nostru", acum că economia Turciei se prăbuşeşte, ironizează popularul cotidian "Bild".

Pentru jurnalistul germano-turc Deniz Yücel, corespondent al cotidianului "Die Welt", care a fost deţinut mai mult de un an în Turcia, "sunt trădaţi toţi cei care aspiră la o societate liberă, democratică şi laică".

Semn al stânjenelii provocate de această vizită, mai multe personalităţi politice vor evita banchetul dat vineri seară în onoarea d-lui Erdogan la Castelul Bellevue, sediul preşedinţiei. Iar d-na Merkel nu va mai fi prezentă, o absenţă al cărei motiv nu a fost precizat.

În sfârşit, multe evenimente vor marca şederea preşedintelui turc, care are puteri întărite de la începutul noului său mandat, din iulie.

Opozanţii, în special kurzi, vor defila vineri la Berlin. Organizatorii aşteaptă 10.000 de persoane. O altă mare manifestaţie este planificată sâmbătă la Köln.