Financial Times: Elitele trebuie să admită că proasta gestionare a economiei a contribuit la destabilizarea politică

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 26 septembrie 2018, 0:24 Actualitate | Internaţional


Viktor Orban si Mateusz Morawiecki
Foto: Facebook / Viktor Orban
„Nimic în exces.” Acest motto, cunoscut și ca „media de aur”, era inscripționat pe templul antic din Delfi. O asemenea cumpătare este în special crucială pentru perpetuarea democrației liberale, care reprezintă o sinteză fragilă între libertatea personală și acțiunea civică. Astăzi, echilibrul dintre aceste două elemente are nevoie să fie restabilit, scrie Martin Wolf în Financial Times, citează Rador.

Larry Diamond de la Universitatea Stanford a argumentat că democrația liberală are patru elemente necesare și suficiente: alegeri libere și corecte; participarea activă a oamenilor, în calitate de cetățeni; protecția libertăților civice și drepturilor omului ale tuturor cetățenilor; și un stat de drept care să-i unească pe toți cetățenii în mod egal. Caracteristica tipică a acestui sistem o constituie constrângerile pe care el le impune guvernului și, în consecință, majorității: orice victorie nu este decât temporară.

Este ușor de sesizat de ce acest sistem este atât de fragil. Astăzi, din nefericire, acest adevăr nu este doar teoretic. În raportul ei pe 2018, Freedom House, o organizație americană non-profit de prestigiu, finanțată de la bugetul federal, a afirmat că: „Democrația este în criză. Valorile pe care le întruchipează - în special dreptul de a alege conducători prin alegeri libere și corecte, libertatea presei și statul de drept - sunt sub asalt și în retragere la nivel global.” Această „recesiune democratică”, după cum a numit-o profesorul Diamond, nu se limitează doar la state în curs de dezvoltare sau foste comuniste, cum sunt Ungaria și Polonia. Angajamentul față de normele democrației liberale, inclusiv dreptul de vot și drepturi egale pentru toți cetățenii, este în retragere chiar și în democrațiile consolidate, inclusiv SUA. De ce s-a întâmplat acest lucru?

Într-o carte recentă, „The People vs. Democracy” [„Poporul contra democrației”] și într-un articol mai vechi, Yascha Mounk de la Universitatea Harvard arată că „liberalismul nedemocratic” și „democrația iliberală” amenință deopotrivă democrația liberală. În primul caz democrația este prea slabă: legăturile sociale și securitatea economică sunt sacrificate pe altarul libertății individuale. În al doilea caz liberalismul este prea slab: puterea este capturată de demagogi care cârmuiesc în numele unei majorități furioase, sau cel puțin al unei minorități apreciabile, cărora li se spune că ei sunt „adevăratul popor”. Liberalismul nedemocratic duce la un regim al elitelor. Democrația iliberală duce la un regim autoritar.

Mai mult chiar, argumentează dl Mounk, liberalismul nedemocratic - și cu precădere liberalismul economic - explică în mare măsură ascensiunea democrației iliberale: „vaste segmente de politici au fost scoase de sub incidența contestării democratice.” El exemplifică prin rolul băncilor centrale independente și prin modul în care comerțul este guvernat de tratate internaționale create prin negocieri secrete ce au loc în interiorul unor instituții inaccesibile. În SUA, a remarcat el, instanțe nealese au tranșat multe chestiuni sociale controversate. În domenii precum impozitarea, reprezentanții aleși își mențin autonomia formală. Însă mobilitatea globală a capitalului restricționează libertatea politicienilor, reducând diferențele reale dintre partidele consacrate de centru-stânga și centru-dreapta.

În ce măsură explică un asemenea liberalism nedemocratic democrația iliberală? Răspunsul este: o explică, până la un punct.

Cu siguranță este adevărat că economia liberală nu a adus ceea ce se spera de la ea, iar criza financiară a fost un șoc deosebit de grav. Scriitorul britanic David Goodhart explică în cartea sa, „The Road to Somewhere” [„Drumul către undeva”], că unul dintre aspectele acestui liberalism - migrația - i-a convins pe mulți „oameni de undeva” (adică aceia care sunt ancorați într-un singur loc) că își pierd propria țară în favoarea unor străini nepoftiți. Mai mult, instituții care reprezentau majoritatea oamenilor de rând - sindicate și partide de stânga - au încetat fie să mai existe, fie să-și mai facă treaba. În fine, politica a fost preluată de „oamenii de oriunde” - cei mobili și cu educație superioară.

Thomas Piketty apreciază că în prezent viața politică occidentală este dominată de o „stângă brahmanică” [la figurat, poate însemna și elita socio-culturală americană - n.trad.] și o „dreaptă negustorească”. Aceste grupuri pot diferi strident unul de celălalt, dar ambele sunt atașate liberalismului - social, în cazul brahmanilor, și economic, în cazul negustorilor. Iar publicul a remarcat acest lucru.

Un aspect important este acela că, dacă liberalismul nedemocratic a ajuns mult prea departe, ieșind din zona de confort a unei mari părți a electoratului, acel liberalism nu mai este doar economic: nu mai vorbim aici doar de neo-liberalism. Mai mult, el are prea puțin de-a face cu instituțiile internaționale excesiv de puternice, cu excepția celor ale UE, se poate argumenta. De fapt, prosperitatea pe care și-o doresc țările cu venituri mari este profund legată de comerțul internațional. Acest fapt, la rândul său, face obligatorie implicarea altor jurisdicții. Un viitor care nu include cooperarea internațională în privința reglementărilor sau fiscalizării transfrontaliere nu va funcționa. Și acest fapt trebuie recunoscut.

Punctul de vedere conform căruia dimensiunea economică a liberalismului nedemocratic i-a împins pe oameni către democrația liberală este exagerat. Ce este însă adevărat este faptul că liberalismul economic prost gestionat a contribuit la destabilizarea sferei politice. Acest lucru poate explica reculul naționalist din statele cu venituri mari. Totuși, acel gen de democrație iliberală pe care o putem vedea în Ungaria și Polonia, care își are rădăcinile în istoria lor specifică, nu reprezintă un deznodământ inevitabil pentru democrațiile consolidate. Îi va fi dificil lui Donald Trump să transforme SUA într-o versiune a Ungariei lui Viktor Orban.

Însă nici nu putem ignora presiunile. Democrațiilor le este imposibil să ignore nemulțumiri și neliniști ale publicului larg răspândite. Elitele trebuie să promoveze un pic mai puțin liberalism, să arate un pic mai mult respect față de legăturile care-i unesc pe cetățeni și să plătească impozite mai mari. Alternativa de a lăsa o mare parte a populației să se simtă dezmoștenită este prea primejdioasă. Este posibilă o astfel de reechilibrare? Aceasta este marea întrebare.

de Martin Wolf, FT (preluare Rador)

















951 vizualizari

  • -5 (5 voturi)    
    E mult mai simplu (Miercuri, 26 septembrie 2018, 7:22)

    tontu [utilizator]

    Criza nu e a democratiei ci a capitalismului. Democratia a fost preferata de capitalism pentru ca da prostimii iluzia ca are si ea niste drepturi. Intr-un stat totalitar regulile sunt mult mai stricte si nu se modifica toata ziua dupa cum o cer interesele mulinationalelor sau ale partidelor.
  • 0 (2 voturi)    
    "elitele" (Miercuri, 26 septembrie 2018, 13:10)

    enache22 [utilizator]

    FT a luat-o razna.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version